Declarații sforăitoare, poze și mulțumiri penibile la semnarea certificatului de naștere pentru centura metropolitană. Să ne imaginăm ce show total va fi la finalizarea lucrărilor – artificii, șampanie, concerte?

Luni dimineața, într-un cadru oficial spre penibil, a avut loc semnarea protocolului de colaborare dintre Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și localitatile Cluj-Napoca, Gilău, Florești și Apahida. A fost un fel de certificat de naștere al centurii metropolitane. S-au adunat șefi, primari, viceprimari, și-au adus mulțumiri, s-au felicitat, s-au lăudat unii pe alții, au semnat certificatul de naștere al centurii înainte să se nască de fapt centura, s-au pozat și s-au dus. Cum bine îi șade unui politician, s-au și eschivat să răspundă unor întrebări adresate de jurnaliști.

În prima etapă se vor obține nenumărate avize și autorizații. Primarul Emil Boc speră să le obțină repede, de parcă nu ar ști cum merg lucrurile în România. Apoi, speră să înceapă etapa a doua, adică construirea efectivă a centurii metropolitane. Dacă e să credem optimismul irațional al conducerii Primăriei Cluj-Napoca, în 2023 ar trebui să avem centura.

“A doua etapă a proiectului va fi în 2021-2022-2023. Aceasta este etapa de realizare a centurii metropolitane. Această centură are trei avantaje – oferă soluții pentru decongestionarea traficului, pentru construirea spitalului regional de urgență și pentru dezvoltarea Clujului”, a punctat primarul Emil Boc.

După ce ani la rând nu au făcut nimic pentru construirea centurii metropolitane, dintr-o dată oficialii din Ministerul Transporturilor dau asigurări conducerii orașului că vor fi implicați trup și suflet în realizarea acestui proiect. Desigur, să vorbești nu te costă nimic. Mai greu e când trebuie să transformi vorbele în fapte.

„Sper să avem un rezultat bun la finalul proiectului astfel încât să aducem un plus valoare comunității. Un lucru foarte important este accesul la acest spital regional. Vreau să vă asigur în continuare de sprijinul meu”, a afirmat Mircea Biban, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

De tot suportul l-a asigurat pe Boc și Ștefan Ioniță, director general CNAI. Să sperăm că nu se va încovoia spinarea primarului Emil Boc de la atâta sprijin cât a primit luni dimineața.

“Guvernul a înțeles că trebuie sprijinit acest proiect, domnul ministru Stroe ne-a garantat să oferim sprijinul nostru astfel încât acest proiect să fie implementat din fonduri europene. Astăzi se pun bazele, vă asigurăm de tot suportul nostru”, a spus Ștefan Ioniță.

După vorbele duioase legate de sprijin și susținere, a urmat lungul șir de mulțumiri. Au fost multe și grețos de dulci și lipicioase. Nu se știe dacă cineva din sală a înțeles pentru ce își tot mulțumesc atât unii altora.

“Vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte pe care le-ați spus. Sigur e o mare bucurie și pentru mine că după 20 de ani de primar am reușit să văd cum se pun bazele acestei centuri. Eu cred că aceasta era singura soluție pentru rezolvarea problemei traficului, mașinile grele vor circula pe această autostradă urbană. Eu abia aștept să tăiem panglica. Vă mulțumesc”, a spus Dumitru Sfârlea, primarul comunei Gilău.

Grigore Fati, primarul din Apahida a adus și el mulțumiri și speră să fie respectate termenele de finalizare a lucrărilor. Pe sistemul că speranța moare ultima, Fati poate să spere.

“Pentru comuna Apahida, deși această centură va avea un traseu mai scurt, este la fel de importantă ca și pentru celelalte comune. Avem deja probleme cu traficul. Mă bucur că am reușit să pornim acest proiect, nicio clipă nu s-a pus problema de a negocia, vom accepta fiecare partea care ne revine pentru realizarea studiului de fezabilitate și PUZ. Și pentru noi e important având în vedere că Apahida e în plină dezvoltare. Le doresc tuturor succes și sperăm că vom reuși să ne încadrăm în termenele propuse. Vă mulțumim”, a declarat Grigore Fati.

A mulțumit și Bogdan Pivariu, viceprimarul din Florești.

“Mă bucur că iau parte la un proiect atât de important. Acesta este un proiect de importanță maximă și cred eu că se va realiza și va aduce un plus valoare zonei. Vă mulțumesc”, a precizat Pivariu.

După mulțumiri și speranțe aruncate în aer, a urmat momentul istoric – semnarea memorandumului, imortalizat cu camerele foto ale smarphone-urilor, aparatelor foto și camerelor de filmat.

“Acum vom purcede la semnarea documentelor. Haideți să facem o poză de grup. Mulțumim”, a spus Boc.

Când a fost întrebat dacă acest proiect ar fi fost făcut cu de la sine putere de către CNAIR și celelalte autorități de la București, Ștefan Ioniță s-a eschivat să dea un răspuns.

“Eu zic că este important să ne bucurăm de acest moment și cred că e bine să beneficiem de acest moment. Cu siguranță că acest proiect ar fi fost implementat, este inclus în Masterplan, dar în această conjunctură favorabilă împreună cu autoritățile locale este mult mai bine de implementat”, a spus Ioniță.

Nici primarul Emil Boc nu a vrut să comenteze cum a luat naștere această idee, de a realiza studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și restul documentației din bani de la  bugetul local.

“Important este că s-a născut această idee, mai multe sunt scrise în memoriu”, a afirmat Boc.

Centura metropolitană are o lungime de 38 de kilometri și ar urma să fie finanțată cu fonduri de la Uniunea Europeană, în valoare de 150 milioane euro.

Citește și:

Soluţia pentru deblocarea traficului dinspre Floreşti spre Cluj-Napoca nu va apărea mai devreme de 2023