George Maior, fost director al SRI și actual ambasador al României la Washington, a fost decorat în urmă cu patru luni de către CIA.

Directorul CIA, Michael Pompeo, i-a înmânat lui Maior Ordinul „Earl Warren“. Principalul serviciu de informații externe american i-a conferit acestă distincție fostului șef al SRI pentru „parteneriatul deosebit cu Statele Unite şi excepţionala viziune de conducere de care a dat dovadă cât a fost director al Serviciului Român de Informaţii“.

Tot atunci CIA l-a decorat și pe generalul SRI Florian Coldea, adjunctul lui Maior în perioada când acesta a condus SRI. El a primit distincţia „Alben W. Barkley“ într-o ceremonie care a avut loc la sediul CIA.

Decorarea lui George Maior și a adjunctului său de către serviciul american de informații externe readuce în spațiul public câteva întrebări adresate fostului șef al SRI de către fostul senator Valer Marian.

Imediat după nominalizarea lui Maior ca ambasador al României la Washington, senatorul i-a adresat acestuia mai multe întrebări legate de biografia sa, de la tribuna Parlamentului. Întrebările nu au primit răspuns nici până acum, chiar dacă au trecut doi ani de la enunțarea lor. Cotidianul a preluat atunci întrebările senatorului Valer Marian. Dintre acestea, le reluăm doar pe cele legate de CIA.

Sugerez, prin această declarație, colegilor mei din această comisie să-i solicite aspirantului George Maior să clarifice unele aspecte nebuloase din biografia sa.

– Referitor la scandalul și dosarul Microsoft, George Maior trebuie să clarifice dacă este adevărat faptul că, în perioada în care a fost însărcinat cu afaceri la Ambasada României din Irlanda (1997-1999), a demarat primele negocieri cu corporația americană Microsoft, prin Microsoft European Operations Center, care are sediul la Dublin, și că a continuat negocierile cu reprezentanța Microsoft pentru Europa în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Apărării Naționale (2000-2004).

– Referitor la scandalul și dosarul EADS, George Maior trebuie să clarifice în ce condiții a negociat și semnat, în calitate de secretar de stat pentru relații internaționale în Ministerul Apărării Naționale, desemnat să negocieze aderarea României la NATO, contractul privind achiziționarea a două fregate militare de la Grupul BAE Systems din Marea Britanie, a cărui divizie de rachete a fuzionat în 2001 cu EADS. Prețul celor două fregate, denumite ulterior „Regele Ferdinand“ și „Regina Maria“, a fost de 122 milioane euro, dar acestea se aflau într-o stare învechită, motiv pentru care au fost trase de câțiva ani la mal, atât la propriu, cât și la figurat.

Legat de tranzacția cu BAE Systems, în presa britanică, res­pectiv în The Observer, au apărut în 2007 acuzații că un politician român neidentificat ar fi primit un comision secret de 6 milioane lire sterline (7,6 milioane euro). DNA a deschis o anchetă în acest sens, pe care a închis-o în 2009 cu soluție de neîncepere a urmăririi penale, cu precizarea că va putea fi redeschisă dacă vor apărea noi probe.

– George Maior va trebui să clarifice dacă se află în slujba unei puteri sau agenții străine. Alegațiile fostului președinte Traian Băsescu că a numit în 2006 în funcția de director al SRI un reprezentant al opoziției, respectiv pe George Maior, pe atunci senator PSD, constituie povești de adormit copiii, întrucât acesta a fost promovat în fruntea principalului serviciu secret al României la recomandarea, respectiv la cererea unor factori de decizie din administrația și serviciile secrete ale SUA. Promovarea lui George Maior a avut la bază încrederea câștigată americanilor prin serviciile aduse anterior de tatăl său, Liviu Maior, cunoscut ca profesor de istorie la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, ministru al Educației în guvernul Văcăroiu.

La începutul anilor ’80, profesorul Liviu Maior a beneficiat de o bursă de specializare în SUA și a predat la universități americane, ocazie cu care a primit din partea Securității misiuni de monitorizare a iredentei maghiare de dincolo de Ocean. Profesori români și americani de la universitățile Bloomington din Indiana și Ann Arbor din Michigan au confirmat colaborarea profesorului Maior atât cu Securitatea, cât și cu CIA“, scria Valer Marian pe 13 mai 2015.

Decorațiile

Decorația atribuită lui George Maior poartă numele fostului şef al Curţii Supreme a SUA Earl Warren, considerat o persoană importantă şi curajoasă, care a avut un impact profund asupra istoriei americane. „La fel, aţi avut un impact profund şi pozitiv în dezvoltarea SRI şi aţi fost esenţial în dezvoltarea relaţiilor robuste, care rezistă şi azi, între serviciile noastre“, se precizează în documentul prin care directorul CIA anunţă decorarea lui Maior. Şeful CIA mai apreciază, în context, că cei 8 ani petrecuţi de Maior la conducerea SRI s-au concretizat într-o profesionalizare şi eficientizare a Serviciului şi că buna colaborare cu agenţia americană s-a concretizat în „succese operaţionale comune împotriva celor mai dificile ţinte“. La rândul său, Florian Coldea a primit distincţia „Alben W. Barkley“, care poartă numele unui fost vicepreşedinte al Statelor Unite în administraţia Harry Truman.

Decorări controversate

Cei doi nu sunt singurii ofițeri de informații români decorați de CIA. Printre cei care au primit distincții de la agenția americană de spionaj se mai regăsește și Daniel Dragomir, considerat de către DIICOT cel care a mediat operațiunea Black Cube pentru compromiterea Laurei Codruța Kovesi. Daniel Dragomir a fost șef al serviciului de Antiterorism din SRI și unul dintre cei care au ajuns în Irak, în cadrul operațiunii de salvare a jurnaliștilor români răpiți în anul 2005. Dragomir a intrat în atenția DNA în ianuarie 2015, atunci când a fost arestat pentru trafic de influență, spălare a banilor și folosire de informații ce nu sunt destinate publicității.
Un alt șef al SRI decorat de CIA a fost și Radu Timofte. Acesta a ocupat funcția de director al Serviciului Român de Informații între 2001 și 2006. El a demisionat de la conducerea SRI în vara anului 2006, după eliberarea și fuga din țară a lui Omar Hayssam, care era acuzat de terorism. Timofte a fost decorat chiar de directorul de atunci al CIA, George Tenet, în cadrul unei întâlniri de la Washington. Întrevederea a avut loc în noiembrie 2003, când șefii serviciilor secrete române au făcut o vizită în SUA, în contextul războiului antiterorist din Afganistan declanșat de administrația Bush. „Directorul CIA s-a întâlnit cu Radu Timofte de două ori, prima dată în timpul unei vizite efectuate de şefii serviciilor secrete din România – SRI şi SIE – în SUA, în noiembrie 2003. Timofte a primit atunci o medalie chiar din mâna lui George Tenet, şeful CIA. Oficiul de presă al CIA afirma, în noiembrie 2003, că medalia acordată lui Timofte este dovada aprecierii şi o recunoaştere a angajamentului şi profesionalismului SRI în eforturile comune ale SUA şi România, de prevenire şi contracarare a terorismului. A doua întâlnire dintre cei doi a avut loc în cursul anului 2005, când George Tenet a efectuat o vizită-fulger în România, vizită care nu a fost mediatizată, în cursul căreia s-a întâlnit cu Radu Timofte, în secret la Constanţa“, scria Evenimentul zilei pe 19 octombrie 2009.

Închisorile secrete

De altfel, perioada directoratului lui Radu Timofte a fost cea în care a izbucnit și scandalul închisorilor secrete ale CIA în România. „Cu un an înainte de finalul mandatului de director al Serviciului Român de Informaţii al lui Radu Timofte, a început să se contureze ideea că ţara noastră s-ar afla pe harta potenţială a ţărilor unde spionajul american a plasat centre de detenţie. Comisia Europeană a cerut clarificări, Senatul României a înfiinţat propriul organ de anchetă, iar instituţiile statului, de la serviciile secrete la Preşedinţie, au calificat, la unison, ipoteza ca fiind falsă. Oficial, nu au existat închisori secrete ale CIA în România. Presa a derulat propriile investigaţii şi astfel s-a conturat un altfel de răspuns. Americanii au fost primii: în noiembrie 2005, ziarul The Washington Post publica o amplă anchetă potrivit căreia, după atentatele de la 11 septembrie 2001, SUA au amplasat în ţări din Estul Europei centre pentru interogarea unor suspecţi ai reţelei Al-Qaida. În aceeaşi lună, organizaţia americană de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) indica România şi Polonia ca fiind gazde certe ale închisorilor CIA. Liderii HRW veneau cu date punctuale: transferul deţinuţilor – majoritatea acuzaţi de terorism – s-a făcut prin baza aeriană «Mihail Kogălniceanu», de la Constanţa. În aprilie 2006, EVZ dezvăluia că zece avioane, suspectate că ar fi avut la bord deţinuţi CIA, au făcut escale pe aeroporturile din România. Potrivit documentelor obţinute de EVZ, pe 22 septembrie 2003, un Boeing 737 pleca dintr-un oraş de pe «axa răului», Kabul, cu destinaţia Guantanamo, închisoarea oficială în care erau ţinuţi cei acuzaţi de terorism. Zborul a avut trei escale strategice: în România, pe aeroporturile «Aurel Vlaicu» şi «Mihail Kogălniceanu», în Maroc, la Rabat, şi în Polonia, la Szymany“, mai scria ziarul Evenimentul zilei.

Istoria neagră a CIA

Afacerea închisorilor ilegale ale CIA din Europa și torturarea celor acuzați de terorism nu sunt singurele acuze aduse CIA de-a lungul istoriei sale. Serviciul de spionaj american a fost acuzat de implicarea în numeroase acțiuni ilegale și necurate în cei 70 de ani de existență. Încă de când se numea OSS (Office of Strategic Services), în anii celui de-al Doilea Război Mondial serviciul a fost acuzat că a cooperat cu Mafia pentru a înlesni debarcarea americanilor în Sicilia. Prietenia cu crima organizată italiană din SUA s-a menținut și după terminarea războiului, când mafioți celebri au fost parteneri ai CIA în numeroasele încercări de asasinare a președintelui cubanez Fidel Castro. În 1954, serviciul american de spionaj a fost implicat în lovitura de stat din Guatemala. În timpul războiului din Coreea, agenți dubli ai CIA au fondat cu banii agenției imperiul heroinei din Triunghiul de Aur, care avea să-și desfășoare activitatea până la finele anilor ’70, după încheierea războiului din Vietnam.

Tot CIA a fost implicată în 1960 în asasinarea președintelui Republicii Dominicane Rafael Trujilo, prin furnizarea de arme oponenților acestuia. Ulterior, agenția de informații americană a fost acuzată chiar de implicare în asasinarea președintelui american J.F. Kennedy și a fratelui acestuia, Robert.

În timpul administrației Nixon, CIA l-a susținut pe generalul chilian Augusto Pinochet și a fost implicată în asasinarea președintelui chilian Salvator Allende.

Sursa: cotidianul.ro

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.