Municipiul Dej NU va avea centură ocolitoare

Potrivit Master Planului General de Transport al României adoptat pentru următorii 15 ani, municipiul Dej nu va avea centură ocolitoare. Acest lucru este certificat de Ministrul Transporturilor Alexandru Răzvan Cuc care la jumătatea acestui an l-a înştiinţat de acest lucru pe deputatul PSD dejean, Cornel Itu, care a uitat să îşi anunţe alegătorii. Chiar dacă niciodată acest proiect nu a fost fezabil pentru Ministerul Transporturilor, politicienii dejeni au făcut mereu promisiuni neconcretizabile.

Gazeta de Cluj vă prezintă un document al Ministerului Transporturilor, semnat de ministrul în funcţie Răzvan Cuc, care atestă că municipiul Dej nu va avea centură ocolitoare.

”Varianta Ocolitoare a municipiului Dej nu este cuprinsă în Master Planul General de Transport al României. Pentru acest proiect există un studiu de fezabilitate realizat în anul 2010 de către proiectantul Consitrans SA cu indicatorii tehnico-economic aprobaţi prin HG Ministerul transporturilor va întreprinde demersurile necesare solicitării de sume suplimentare la rectificarea bugetară de stat cât şi la fundamentarea bugetului pe anii viitori care să permită revizuirea Master Planului  General de Transport şi astfel includerea variantei ocolitoare Dej în programul de finanţare. În ceea ce priveşte preluarea în administrarea CNAIR SA a sectoarelor de drumuri naţionale DN 1C şi DN 17 aflate în prezent în administrarea Primăriei municipiului Dej, cât şi modernizarea acestora, la capitolul investiţii ale agenţilor economici cu capital de stat, suma este insuficientă pentru acoperirea lucrărilor de investiţii în curs de finanţare. Astfel, sursele de finanţare existente nu sunt disponibile în vederea modernizării acestor sectoare de drum de interes naţional”, arată un răspuns oficial al Ministerului Transporturilor. Răspunsul vine în urma unei întrebări adresate de deputatul PSD din Dej, Cornel Itu.

Centura aşteptărilor

Politicienii locali le promit dejenilor, de aproape 10 ani de zile că vor aloca fonduri pentru construirea unei centuri ocolitoare care să ocolească municipiul.

În anul 2007, primarul Ioan ungur le promitea alegătorilor că lucrările la acest proiect sunt gata să înceapă. Potrivit dej24.ro, edilul declara că ”am discutat personal cu ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, la întâlnirea pe care am avut-o la finele săptămânii trecute la Baia Mare. M-a asigurat că studiul de fezabilitate a fost aprobat, iar lucrările pot începe în primăvara anului următor deoarece autorităţile au reuşit să obţină fonduri de la Banca Europeană de Investiţii”, spunea Ungur. În 2008, CNADNR anunţa că va comanda un studiu de fezabilitate pentru ”autostrada” Jucu-Dej şi prelungirea acesteia cu un drum expres până la Bistriţa, valoarea estimativă a contractului fiind de 3,66 milioane de lei. Şoferii ar fi urmat să circule pe această autostradă cu 130 de km/h, iar pe drumul expres cu 120 de km/h.

În 2009, primarul Morar Costan declara pentru Gazeta de Cluj că centura Dejului are deja un studiu de fezabilitate. ”În urmă cu patru ani am făcut studiul de fezabilitate pentru centura de ocolire a Dejului, pentru care am cheltuit atunci aproape 20.000 de euro, iar, cu timpul, pentru actualizarea proiectului s-au mai cheltuit câteva zeci de mii de euro. Săptămâna viitoare voi avea o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor şi vom stabili exact când vom începe demararea proiectului. Cel mai probabil, vom începe în primăvara anului viitor”.

Primarul municipiului Dej susţinea că varianta de ocolire a oraşului va avea o lungime de 4,9 km. ”Din proiectul actual ştim că vom construi un drum cu o lungime de 4,9 kilometri, care va costa aproximativ 4,7 milioane de euro. Preţul va fi acoperit în proporţie de 3% din bani guvernamentali, iar 97% vor fi acordate din fonduri europene nerambursabile. Proiectul va avea şi două poduri, dintre care unul peste Someş şi unul peste calea ferată”, spunea Costan

Promisiunile lui Itu

În 2013, deputatul dejean PSD Cornel Itu declara că centura municipiului se face sigur. ”Acest amplasament al centurii municipiului Dej a fost corelat şi cu propunerile pentru autostrada Petea – Dej – Suceava şi cu drumul expres Dej – Cluj Napoca – Turda. Traseul acestei variante este în totalitate nou, se desprinde din DN 1C la kilometrul  55 cu aproximativ 300 de metri înainte de trecerea de nivel a căii ferate Ocna Dejului, apoi traversează cu pasaj superior calea ferată Dej Călători – Ocna Dejului, calea ferată Cluj Napoca – Dej Călători, ocoleşte zona construită din partea dreaptă a căii ferate, traversează râul Someş în amonte de podul de cale ferată şi se racordează la DN 17 (Dej-Bistriţa) la circa 1 kilometru de DN 1C, asigurându-se în acest fel legături în toate direcţiile în condiţii optime pentru o circulaţie în deplină siguranţă. Lungimea variantei este de aproximativ 5,45 kilometri realizându-se o scurtare a traseului de aproximativ doi kilometri faţă de cel actual. În ceea ce priveşte structura şi lucrările de drum acestea cuprind pentru centura de ocolire două noduri rutiere, cinci pasaje şi patru poduri din care cel mai important este Râul Someş”, declara Itu.

Chiar dacă nu s-a făcut nimic concret, în 2015 Itu revenea cu declaraţii fanteziste. ”Drumul expres Dej – Beclean – Bistriţa e prins în acest Master Plan şi e prinsă şi centura ocolitoare a municipiului Dej. Aşa cum domnul ministru (Liviu-Marian Pop, n.red), pe atunci senator, şi colegii din Maramureş m-au ajutat şi am făcut front comun de am făcut drumul Măgoaja – Tg. Lăpuş […], la fel cred că şi acest drum expres va creiona un trafic adecvat şi cred că dă o altă dezvoltare zonei noastre”, susţinea deputatul Cornel Itu.

Anul trecut, Itu visa în continuare: ”Centura de ocolire a municipiului Dej este un proiect pentru care am militat de mult timp, şi am fost informat de Ministerul Transporturilor, la sfârşitul anului trecut, că este cuprinsă în master planul pentru 2020-2030. Însă, acest lucru nu mă mulţumeşte, proiectul fiind împins într-un viitor prea îndepărtat”, susţinea Itu.

Practic, politicienii şi şefii instituţiilor publice, la rândul lor numiţi pe criterii politice în funcţie, nu au făcut altceva decât să lanseze promisiuni neconcretizabile electoratului pentru a aduna capital politic. Însă, ei nu au făcut nimic practic, în afară de a cere Ministerului Transporturilor, să finanţeze acest proiect.

Doi ani de promisiuni de la Silaghi şi Pantelimon

În 2011, Ion Pantelimon, şeful DRDP Cluj (direcţie aflată în subordinea CNADNR), anunţa cu surle şi trâmbiţe că ”pentru centura ocolitoare a municipiului Dej sunt angrenate fonduri europene printr-un program BERD. Centura Dejului este în faza de proiect tehnic, realizarea acesteia urmând să fie susţinută cu fonduri ISPA. În total, are 6 kilometri”, arăta Pantelimon în prima lună din noul an.

În 2012, Ovidiu Silaghi, Ministrul Transporturilor la acea dată, era prezent la Dej. ”Pot promite că centura Dejului va intra în finanţare anul viitor. Este de importanţă maximă pentru zonă. Va fi făcută din fonduri europene şi pot promite că va fi prinsă în bugetul de anul viitor”, declara Silaghi, conform Radio Fir. Cuvintele acestuia erau întărite de către şeful CNADR, Mircea Pop, prezent şi el la Dej.