Deputatul clujean Steluţa Gustica Cătăniciu le pune căluş magistraţilor

148

Încă o dată celebra zicală ”hoţul strigă hoţii” este perfect aplicabilă în cazul deputatului clujean Steluţa Gustica Cătăniciu. După traseul ei politic îndoielnic, subordonata lui Tăriceanu le dă o lovitură şi magistraţilor, obligându-i pe aceştia să se abţină ”de la defăimarea” puterilor statului.

 

Steluţa Gustica Cătăniciu este condamnată penal de instanţele din România, a tras de scaunul de parlamentar şi a reuşit, deşi avea interdicţie de a mai candida la alegerile parlamentare, căpătând astfel fin nou imunitate. De parca nu ar fi suficient, a iniţiat şi o propunere legislativă privind Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor, codul care se referă la legalitatea, integritatea şi onestitatea unui parlamentar, adică exact opusul a ceea ce este deputatul clujean. Chiar şi Comisia Europeană (CE) a adus numeroase critici la adresa Parlamentului României prin ultimul raport MCV, unul dintre motivele pentru care ţara noastră nu îndeplineşte recomandările Comisiei Europene îl reprezintă chiar Steluţa Gustica Cătăniciu. Şi filmul tragico-comic nu se termină aici. Recent, s-a votat amendamentul propus de Cătăniciu prin care se vrea restricţionarea membrilor magistraturii de la exprimări defăimătoare asupra Parlamentului şi Guvernului.

 

Le-a băgat pumnul în gura magistraţilor

Comisia specială de elaborare a legilor Justiţiei a votat miercuri, 22 noiembrie, un amendament propus de deputatul ALDE Steluţa Gustica Cătăniciu la un articol din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Concret, de acum înainte, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestări sau exprimări defăimătoare faţa de Parlament sau Guvern.

S-a votat astfel modificarea unui alineat al art. 9: ”Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului – legislativă şi executivă”.

 

Cătăniciu, condamnată penal

Steluţa Gustica Cătăniciu este condamnată penal de instanţele din România pentru conflict de interese în perioada în care era consilier local. Deşi Gustica Cătăniciu figura pe ”lista neagră” a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ca având interdicţia de a mai candida la alegerile parlamentare, nu s-a lăsat şi a candidat pe un loc eligibil din partea formaţiunii ALDE Cluj şi a obţinut validarea unui nou mandat de deputat, eligibil trei ani.

Agenţia Naţională de Integritate  (ANI) a trimis în martie o scrisoare Camerei Deputaţilor prin care a cerut vacantarea locurilor de deputaţi ocupate de Steluţa Cătăniciu (ALDE) şi Ioan Sorin Roman (PSD), ambii au pierdut procese cu ANI, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi au decizii definitive de incompatibilitate. În cazul Steluţei Cătăniciu raportul de evaluare întocmit de ANI a rămas definitiv prin decizia luată de instanţa supremă pe 24.11.2015, iar în cazul lui Ioan Sorin Roman raportul de evaluare a rămas definitiv printr-o decizie luată de ÎCCJ în 3.11.2016. Potrivit legii, cei aflaţi în această situaţie, nu mai pot ocupa o funcţie publică, aleasă sau numită timp de trei ani de la aplicarea sancţiunii principale.

O solicitare similară a fost adresată de ANI şi la începutul legislaturii parlamentare, în 21 decembrie 2016. La momentul respectiv, când parlamentari au fost convocaţi la Parlamentul României pentru a le fi validate mandatele, clujeanca Steluţa Cătăniciu şi alţi doi politicieni aflaţi în aceeaşi situaţie penală au rămas codaşi. Însă, în următoarea zi, cei din Camera Deputaţilor au ignorat raportul ANI ce preciza că cei trei politicieni nu trebuie validaţi ca parlamentari, astfel Gustica a reuşit să depună jurământul şi să obţină din nou imunitate de deputat. Parlamentarii majorităţii au validat mandatele colegilor lor, pretextând că scrisoarea ANI ar fi sosit după ce lucrările comisiei de validare s-au încheiat.

 

Condamnată penal, dar ţine la onestitate

La sfârşitul lunii aprilie, nouă deputaţi şi senatori PSD-ALDE, printre care şi clujeanca Steluţa Gustica Cătăniciu  au iniţiat propunerea legislativă privind Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor. Proiectul de hotărâre ca obiect de reglementare Codul de conduită al parlamentarilor. Parlamentarii consideră că ”este o realitate de necontestat” adoptarea acestui cod de conduită.

”Acest Cod trebuie să cuprindă reglementări referitoare la normele şi principiile de conduită parlamentară care sunt necesare în exercitarea mandatului de parlamentar. Prezentul Cod de conduită este de inspiraţie franceză şi cuprinde reguli de conduită care au scopul de a creşte încrederea cetăţenilor în reprezentanţii lor aleşi. În acelaşi timp, reglementările cuprinse în Cod se referă la principiile care trebuie să stea la baza întregii activităţi exercitate în cursul mandatului încredinţat: legalitatea, integritatea, independenţa, obiectivitatea, transparenţa, onestitatea, independenţa etc.

Adoptarea unui Cod de conduită al parlamentarilor are în vedere promovarea şi asigurarea unei conduite etice, oneste, obiective, care să combată comportamentele contrare eticii şi deontologiei, să statornicească reguli referitoare la drepturi şi responsabilităţi şi să garanteze o apărare împotriva unor comportamente nepotrivite sau abuzive.

Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor, prin dispoziţiile sale, impune respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat statuat prin prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţie.

Codul de conduită garantează libertatea de exprimare în limita decenţei, transparenţa activităţilor parlamentarilor în conformitate cu legea, adoptarea unei ţinute morale şi vestimentare ireproşabile, utilizarea unui limbaj corespunzător funcţiei şi misiunii încredinţate de către cetăţenii în exercitarea mandatului.

Codul de conduită este elaborat într-un stil accesibil, clar, coerent şi care conferă eficacitate normelor sale de aplicare. Reglementările care îl cuprind sunt corelate şi se completează cu legislaţia relativă la statutul parlamentarilor, la incompatibilităţi şi conflicte de interese, precum şi la declararea averilor sau a cadourilor legale, de protocol, primite în decursul mandatului”, se arată în expunerea de motive a iniţiatorilor. În octombrie, Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor a fost adoptat în plenul reunit al Parlamentului, cu 230 de voturi „pentru”, 54 „împotrivă” şi 78 de abţineri.

LĂSAȚI UN MESAJ