Deputatul clujean Steluţa Gustica Cătăniciu, o pată neagră pe obrazul României

1591

Comisia Europeană a dat publicităţii raportul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare (MCV) pe anul 2017, probabil cel mai dur raport din ultimii ani. Au fost aduse numeroase critici, iar prezenţa deputatului clujean Steluţa Gustica Cătăniciu în Parlamentul României este motiv de neîndeplinire de către ţara noastră a unei dintre cele 12 recomandări ale Comisiei Europene.

 

Comisia Europeană cere sancţionarea Steluţei

Rapoarte succesive privind MCV au subliniat întârzieri şi incoerenţe în aplicarea de sancţiuni pentru parlamentarii consideraţi a fi incompatibili sau în conflict de interese ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive cu privire la un raport elaborat de Agenţia Naţională de Integritate.

Prin urmare, Comisia formulase recomandarea ca Parlamentul să dea dovadă de transparenţă în procesul său decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive şi irevocabile având ca obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi. Comisia a primit informaţii în ce priveşte procedurile aplicabile şi caracterul public al dezbaterilor parlamentare, dar nu a fost încă informată dacă au avut loc dezbateri sau au fost pronunţate efectiv hotărâri în cazurile pendinte.

Deşi normele şi procedurile din Parlament privind aplicarea de sancţiuni par să fie clare, Agenţia Naţională de Integritate a semnalat că există trei cazuri pendinte referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanţele judecătoreşti în 2017. Nu este clar dacă există termene-limită pentru Parlament de a pune în aplicare sancţiunile, se menţionează în document.

„De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârşitul anului 2016, în ciuda faptului că aceştia fac obiectul unei interdicţii de a ocupa o funcţie eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive. Agenţia Naţională de Integritate a informat parlamentul în februarie 2017, dar parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluţiona aceste trei cazuri”, se spune în proaspăt publicatul Raport al Comisiei Europene (CE) privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV).

Unul dintre parlamentarii despre care se vorbeşte în raportul MCV este deputatul clujean ALDE Steluţa Gustica Cătăniciu, condamnată penal de instanţele din România pentru conflict de interese în perioada în care era consilier local. Deşi Gustica Cătăniciu figura pe ”lista neagră” a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) ca având interdicţia de a mai candida la alegerile parlamentare, nu s-a lăsat şi a candidat pe un loc eligibil din partea formaţiunii ALDE Cluj şi a obţinut, ca prin minune, validarea unui nou mandat de deputat, eligibil trei ani.

 

ANI a prins o Steluţa cu incompatibilitatea

Steluţa Cătăniciu a fost cercetată de inspectorii ANI pentru o situaţie de incompatibilitate. După ce a făcut parte din cadrul administraţiilor judeţene şi locale din Cluj, Cătăniciu este acum deputat.

Ea a fost declarată incompatibilă de inspectorii de Integritate în urma unei sesizări de incompatibilitate care i s-a făcut în perioada în care ea era consilier local în cadrul Primăriei Cluj Napoca.

“S-a constatat încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă de către CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA, întrucât, în calitate de Consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Judeţul Cluj, a participat, la data de 07.04.2009, la procesul de deliberare şi adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spaţiu cu altă destinaţie a SOCIETĂŢII COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca. Ulterior adoptării acestei hotărâri, la data de 05.05.2009, CĂTĂNICIU STELUŢA GUSTICA a încheiat cu SOCIETATEA COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ FOTO OPTICA din Cluj-Napoca un contract de asistenţă juridică privind reprezentarea în instanţă a intereselor societăţii în litigiul avut cu Primăria Cluj-Napoca”, arată raportul inspectorilor ANI. Conform inspectorilor ANI, au fost identificate elemente în sensul încălcării regimului juridic al conflictului de interese, deoarece, conform dispoziţiilor art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, „Nu pot lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor Consiliului Local”.

 

Tupeu de politician

Agenţia Naţională de Integritate  (ANI) a trimis în martie o scrisoare Camerei Deputaţilor prin care a cerut vacantarea locurilor de deputaţi ocupate de Steluţa Cătăniciu (ALDE) şi Ioan Sorin Roman (PSD), ambii au pierdut procese cu ANI, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi au decizii definitive de incompatibilitate. În cazul Steluţei Cătăniciu raportul de evaluare întocmit de ANI a rămas definitiv prin decizia luată de instanţa supremă pe 24.11.2015, iar în cazul lui Ioan Sorin Roman raportul de evaluare a rămas definitiv printr-o decizie luată de ÎCCJ în 3.11.2016. Potrivit legii, cei aflaţi în această situaţie, nu mai pot ocupa o funcţie publică, aleasă sau numită timp de trei ani de la aplicarea sancţiunii principale.

O solicitare similară a fost adresată de ANI şi la începutul legislaturii parlamentare, în 21 decembrie 2016. La momentul respectiv, când parlamentari au fost convocaţi la Parlamentul României pentru a le fi validate mandatele, clujeanca Steluţa Cătăniciu şi alţi doi politicieni aflaţi în aceeaşi situaţie penală au rămas codaşi. Însă, în următoarea zi, cei din Camera Deputaţilor au ignorat raportul ANI ce preciza că cei trei politicieni nu trebuie validaţi ca parlamentari, astfel Gustica a reuşit să depună jurământul şi să obţină din nou imunitate de deputat. Parlamentarii majorităţii au validat mandatele colegilor lor, pretextând că scrisoarea ANI ar fi sosit după ce lucrările comisiei de validare s-au încheiat.

 

Comisia va evalua din nou progresele României

Comisia Europeană nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.


Despre Mecanismul de Cooperare şi Verificare

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.

MCV este considerat un instrument important al UE. Unii politicieni din România şi Bulgaria spun că a avut un impact pozitiv, în timp ce alţii îi pun sub semnul întrebării contribuţia la progres.

În raportul anual, prezentat în luna ianuarie, ţara noastră a fost criticată pentru proiectele Guvernului privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

În document se preciza că din cele 12 recomandări făcute în 2016, doar un sfert au fost îndeplinite total de autorităţile de la Bucureşti. Ceea ce este insuficient pentru ridicarea supravegherii.

România este monitorizată de 10 ani de Comisia Europeană.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ