Dezastru ecologic! Incompetența autorităților clujene inundă cu deșeuri toxice centura Vâlcele Apahida

72

Din cauza faptului că administrația județeană, cea locală și Garda de Mediu Cluj nu au luat, timp de ani de zile, nici o măsura concretă pentru rezolvarea situației de la Pata Rât, muntele de gunoaie care se prăbușește peste lacul scurgeri toxice riscă să suspende pentru o perioadă de timp traficul pe centura Vâlcele – Apahida. Potrivit activistul de mediu Istvan Szakats, care a publicat o serie de fotografii, lacul de scurgeri toxice a ajuns la patru metri de centura Vâlcele – Apahida și se infiltrează în terasamentul drumului.

 

Specialiștii de la Apele Române, consultați de activistul de mediu Istvan Szakats, spun că dacă lacul de deșeuri toxice scurs din muntele de gunoi de la Pata Rât va ajunge să se scurgă în râul Someș se va provoca un dezastru internațional. De asemenea, activistul de mediu Istvan Szakats a publicat o serie de fotografii care arată cum lacul de scurgeri toxice a ajuns la o distanță de câțiva metri față de centura Vâlcele – Apahida.

”În 2 noiembrie am mers din nou la Marea Neagră a Pata Râtului, să văd cum evoluează lucrurile. În acea zi a apărut şi studiul Universităţii Tehnice despre cauzele alunecării de gunoi, şi mai ales, ce e de făcut. Dar ceea ce sună într-un fel pe hârtie, e altfel în realitate.  Anume. În 2 noiembrie levigatul era la 4 metri de carosabil.  De la apăsarea dealului de gunoi, şanţul care ar fi putut să conducă levigatul către Apahida s-a ridicat. Nu mai curge nimic, de vreo lună de zile, iar astfel levigatul se captează în spatele barajului de pământ şi gunoi. La o diferenţă de nivel de 30cm asta înseamnă încă 50.000 metri cubi de lichid toxic. O rigolă nu se poate săpa – pentru că Apele Române spun că această cantitate de levigat netratat ajungând în Someş şi apoi Tisa ar produce un incident internaţional. Se pare că ce e acolo e chiar toxic. Toxic – toxic”, spune Istvan Szakats.

El mai arată și degringolada în care se află autoritățile clujene care ar fi trebuit să prevadă acest dezastru ecologic.

”Apele Române cer de la consiliul județean o staţie de epurare – abia după aia s-ar putea lăsa lichidul în aval. Dar. Dacă Consiliul Judeţean nu a avut loc unde să pună o staţie mică cu osmoză inversă, o staţie de epurare nu are unde să pună nici atât.  Deci CJ o să stea şi o să dea vina pe Prefect că nu-i dă starea de alertă. Dar şi dacă ar primi-o: construcţia staţiei de epurare nu are şanse să se termine până în primăvară. Iar ploile vin. Barajul nu se poate găuri nici măcar pe şest, că se vorbeşte de incident internaţional. Şi atunci lichidul o să se tot acumuleze. Asta produce două efecte: odată, patul de argilă pe care stă acum muntele de gunoi devine şi mai alunecos. Şi pământul amestecat cu gunoi vine şi mai tare peste Centură. Deja e la 4m. Am fotografiat mai multe crevase, unele de peste 2.5m adâncime în gunoi”, mai scrie activistul.

 

Băieții deștepți care ”vântură” gunoiul clujenilor

La Cluj, proiectul SMID, finanțat de Uniunea Europeană, costă 45,5 milioane de euro iar această afacere este anchetată de DNA.

Contractul ”Închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din municipiile CLUJ, Gherla, Turda şi Oraşul Huedin” a fost câştigat de Asocierea SC NORDCONFOREST SA- SC FINARA CONSULT SRL- SC INTERDEVELOPMENT SRL pentru suma de 27.267.933,79 de lei, fără TVA. Contractul ”Închiderea depozitelor neconforme de deşeuri din municipiile Câmpia Turzii şi Dej”, în valoare de 7.492.419,84 de lei, fără TVA, a fost câştigat de Asocierea SC GEIGER TRANSILVANIA SRL WILHELM GEIGER Gmbh&Co.KG-COPLAN CONSULTANTI ARHITECTI INGINERI SRL. Contractul ”Construire 3 staţii de transfer” a fost câştigat de SC Confort SA Subantreprenori aprobaţi: SC EUROPROCONSULT SRL pentru suma de 14.436.478,45 de lei, fără TVA.

Nordconforest SA este o societate cu sediul în Gilău controlată de Dorin şi Emil Aşchilean, alături de Dumitru Iorga. Dorin Aşchilean este acţionar şi la ACI Cluj, împreună cu fratele său Ioan Aşchilean şi fondatorul Băncii Transilvania Horia Ciorcilă şi oamenii de afaceri Agenor Gânscă şi Dorel Goia.

Interdevelopment SRL este deţinută de Radu Dan Păunescu şi Mihai Mircea Cozariuc, doi foşti angajaţi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. Cozariuc s-a ocupat, la un moment dat, de implementarea unor proiecte în valoare de 250 de milioane de euro, în domeniul mediului şi al transportului, componente ale Programului ISPA (Instrumentul Structural pentru Preaderare), înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

 

 

 

Orașul de la poalele unui munte de gunoi

”Nivelul o să se ridice şi mai mult. Cât o să dureze până centura începe să se lase de la greutatea traficului? Acolo trec sute de camioane zilnic. Expertiza Universităţii Tehnice cere ridicarea unui zid între gunoi şi Centură. Asta înseamnă săpături serioase. În cazul mult-aşteptatei Prime Celule se vorbea de adâncimi de până la 18m.  Dar utilajele nu au unde să stea (excavatoare, maşini de forare, camioane), aşa că dacă CJ se apucă vreodată de lucrare, traficul pe Centură va trebui în primp fază cel puţin restricţionat, iar după o vreme Centura va trebui cel mai probabil, închisă. Teoretic, temporar. Asta înseamnă o încărcare de trafic şi mai mare pe Cluj. Dar problema e că săpăturile necesare pentru ridicarea acelui zid înseamnă că levigatul ar scăpa în vale. Care e incident internaţional. Ca atare Apele Române o să fie atenţi la proces şi o să insiste pe epurare. Dar CJ nu are unde pune o staţie de epurare. Şi la o asemenea cantitate nici nu poţi da cep la levigat şi să-l laşi să şiroaie încet, dade nu se observă. E prea mult”, arată activistul clujean.

 

Șeful cu ”trebuie”

„Trebuie să realizăm nişte ziduri de protecţie înspre centura de ocolire, prin amplasarea unor piloţi în aliniamentul centurii care să stopeze alunecarea de teren. Trebuie să mutăm o cantitate de gunoi de acolo unde există presiune mai mare, în altă parte. Trebuie să facem un zid care să stopeze alunecarea de teren. Nu mai putem pune cantităţi suplimentare de gunoi pe dealul cu care suntem în închidere, nu mai putem pune gunoi peste gunoi, cantitatea suplimentară de acolo trebuie dusă în altă parte. Tocmai pentru a nu creşte lacul acela, trebuie găsită soluţia de puţuri, respectiv staţie de epurare dacă este cazul, şi dat drumul în părâul Zăpodie, altfel toată apa se adună în acel lac”, a declarat șeful CJ Cluj, Alin Tişe, la un post de radio.

LĂSAȚI UN MESAJ