Discreditarea adversarului, principalul proiect din campania electorala

Atacuri electorale menite să manipuleze alegătorii

Cu o săptămână înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, unul dintre marii contestatari ai lui Traian Băsescu şi sisţinător al candidatului PSD la funcţia de preşedinte, Mircea Geoană, omul de afaceri Dinu Patriciu a adus în faţa electoratului un filmuleţ în care Traian Băsescu loveşte un copil peste faţă în campania electorală pentru prezidenţialele din 2004. Filmuleţul a fost preluat de toate marile televiziuni şi a stârnit dezbateri înfocate în toată mass-media românească. Deşi a apărut după cinci ani, nimeni nu şi-a pus întrebarea “De ce aşa târziu?”, “De ce în campania electorală?”. Într-o campanie în care Traian Băsescu obţinea cu doar câteva procente mai mult decât Mircea Geoană. La scurt timp, nici staff-ul de campanie al lui Traian Băsescu nu s-a lăsat mai prejos şi a adus în atenţia publicului un scandal în care a fost implicat Mircea Geoană în anul 1994 când a terorizat o familie pentru ocuparea abuzivă a unei vile. Acest scandal a fost, însă, “dosit” de marile trusturi de presă.

Filmuleţul buclucaş

Filmuleţul în care Traian Băsescu apare lovind un copil are 18 secunde şi a fost filmat în timpul unui miting electoral la Ploieşti. În imagini apare o femeie care încearcă să ajungă la candidatul alianţei “D.A.” la preşedinţie în 2004, Traian Băsescu, pentru a-i înmâna acestuia un memoriu. Băsescu întinde mâna spre femeie pentru a lua un teanc de hârtii din mâna acesteia “Vă rog să luaţi acest memoriu. Nu mi se face dreptate în Ploieştiul ăsta. Sunt disperată. M-am ales cu un copil handicapat” sunt strigătele disperate ale femeii către candidatul la preşedinţie. Lângă femeie se află un copil care urmăreşte discuţia femeii cu Traian Băsescu. La un moment dat, Băsescu, cu mâna întinsă spre femeie întoarce puţin privirea spre respectivul copil şi îl loveşte pe acesta peste faţă cu mâna. Copilul face câţiva paşi în spate, râzând către Traian Băsescu. Dezbaterea generată de respectivul filmuleţ este cunoscută de toată opinia publică. Dar necunoscuta este reprezentată de consecinţele pe care le va avea acest filmuleţ asupra rezultatului din turul doi al alegerilor prezidenţiale. Deşi, la sfârşitul săptămânii trecute verdictul a fost dat de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC): FILMULEŢUL A FOST TRUCAT! Această informaţie nu a mai fost, însă, la fel de mediatizată. Astfel că imaginea candidatului Traian Băsescu în ochii electoratului nu a mai putut fi “spălată” la timp. Ciudat este şi faptul că, niciuna dintre televiziuni nu a luat în considerare, de exemplu şi faptul că cererea femeii respective a fost rezolvată după ce Traian Băsescu a ajuns preşedinte.

Geoană şi aventurile familiei

Pe de altă parte, candiatul PSD, Mircea Geoană a fost implicat într-un scandat ce a fost foarte repede dat uitării. Asociaţia Academică şi de Administraţie Publică „Europa” a readus în atenţia publicului un scandal mai vechi în care a fost implicat Mircea Geoană şi a cerut acestuia să îşi explice public faptele comise atunci când a încercat să ocupe abuziv o vilă din cartierul bucureştear Primăverii. În 1994 Mirce Geoană a obţinut o repartiţie falsă în Cartierul Primăverii pentru o casă aflată lângă cea a soacrei sale, Margareta Costea. Geoană, la vremea respectivă secretar de stat în Ministerul de Externe şi purtător de cuvânt al respectivei instituţii a obţinut o repartizare de la ICRAL Herăstrău. Respectiva locuinţă a fost confiscată abuziv de comunişti de la o familie ai cărei urmaşi încercau să o redobândească, lucru şi reuşi în anul 1994, anul în care Geoană obţinuse repartiţia pentru acelaşi imobil. Deşi s-a constatat legalitatea obţinerii de către beneficiarii de drept, a respectivului imobil şi anume moştenitorii celor de la care a fost confiscată casa, familia Geoană a încercat ocuparea abuzivă a respectivului imobil. Proprietarii de drept au fost chiar agresaţi de „însoţitorii” familiei Geoană. Totuşi, această întâmplare a rămas şi atunci şi acum, departe de ochii presei şi ai electoratului. Mircea Geoană nu a dat niciun fel de explicaţie cu privire la această „ispravă” şi, oricum, nimeni nu s-a sinchisit să îi ceară vreuna.

“Imoral, pragmatic”

Sociologul Vasile Dâncu vorbeşte despre efectele pe care le au aceste “atacuri” asupra candidaţilor la prezidenţiale. “Am făcut câteva studii referitoare la aceste atacuri de campanie. O să le public, cu siguranţă, după alegeri. Vreau să scriu o carte despre această campanie, pentru că a fost o campanie bogată şi merită toată atenţia. Am studiat cât de credibile sunt criticile în campanie şi am observat că aproape 60% din populaţie nu crede ele. Consideră că ar trebui să le privim, mai degrabă cu suspiciune decât ca pe nişte critici constructive. Efectele acestui filmuleţ în care apare Traian Băsescu nu cred că sunt majore. Am văzut şi ceeea ce a măsurat Insomar, am măsurat şi eu.  Aproape 50% din populaţie nu credea că acest film este autentic. Aproximativ 30% din populaţie credea în acest fimuleţ, iar cei care credeau, în geral erau adversarii lui Traian Băsescu. Până la urmă, asemenea “dezvăluiri” reuşesc mai degrabă să întărească convingerile electoratului. Nu au o influenţă decisivă. Au fost influenţate câteva procente din electorat. Sunt două efecte la aceste atacuri. În primul rând a fost mobilizat electoratul lui Traian Băsescu lucru observat în sondaje după ce a apărut acest film. În al doilea rând, vorbim şi de celălalt efect şi anume că Traian Băsescu a pierdut, cu siguranţă, nişte procente. Vom mai face şi studii pe această temă, dar cred că efectele nu sunt chiar atât de mari”, este de părere sociologul. Dâncu spune că aceste “dezvăluiri” făcute în campania electorală nu sunt, nicidecum, acte de moralitate. “Aceste dezvăluiri se fac acum pentru că acum contează. Acum pot să aibă un efect major, cel puţin aşa se gândesc cei care le folosesc. Le scot acum, pentru că acum le pot vinde cel mai bine capetelor partidelor. Alţii fac asemenea dezvăluiri pentru că acum e momentul să lovească cel mai tare în adversar. E o chestiune de strategie şi de tactică. Nu se doreşte servirea moralităţii publice, ci mai degrabă este vorba despre un act pragmatic menit să aducă profit, avantaje”, ne-a declarat Vasile Dâncu.

Concluziile avizului INEC

“Înregistrarea contestată conţine elemente de editare computerizată, în sensul alterării integrităţii. Nu e autentică şi nu este o copie realizată cu acurateţe a unei înregistrări autentice”.

Simona Curcian-Maleş