Magistratul clujean Lucian Buta a fost supus unor presiuni din partea DNA pentru a-l condamna pe Marian Oprișan în dosarul în care ”baronul” PSD de Vrancea a fost achitat în decembrie anul trecut. În primul rând, DNA a pus Inspecția Judiciară să verifice dacă judecătorul Buta a respectat procedura penală când a emis soluția de achitare privitoare la Oprișan. Potrivit unor date, înaintea pronunțării în dosar, judecătorul clujean ar fi fost sunat de un procuror DNA pentru a fi anunțat că înainte de a se pronunța trebuie să se prezinte la sediul DNA din București.
Magistratul clujean Lucian Buta l-a achitat pe Marian Oprișan, șeful CJ Vrancea acuzat de corupție. Însă, înainte de achitare, dar și după emiterea soluției, magistratul a fost supus unor presiuni pe latură profesională din partea DNA. Spre exemplu, DNA a sesizat Inspecția Judiciară cerând să se efectueze verificări pentru a se stabili dacă judecătorul Buta a respectat normele de procedura penală, în contextul unei posibile tergiversări a dosarului în care a fost trimis în judecată președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan. La acea vreme, Kovesi cerea să se stabilească dacă întârzierea soluționării dosarului „Căprioara” constituie sau nu abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. h) teză a II-a din Legea nr. 303/2004 – „…întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile”:
„Procurorul șef al DNA, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 45 din Legea nr. 317/2004, republicate, cu modificările și completările ulterioare, a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la efectuarea de verificări sub aspectul respectării normelor de procedura penală de către judecătorul din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca pe rolul căreia se află dosarul nr. 19/P/2005 al Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, având în vedere că de peste 8 ani această cauza nu a fost soluționată de instanță de judecată, faptă ce ar putea constitui abatere disciplinară, prevăzută de art. 99 lit. h) teză a II-a, din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Urmărirea penală în acest caz a început în noiembrie 2005, iar pe 5 iunie 2006, prin rechizitoriu, procurorii au dispus trimiterea inculpaților în judecată pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, fals și uz de fals, cauza fiind înregistrată la Judecătoria Focșani”.
”Căprioara” nu a sărit la Inspecția Judiciară
Inspecția Judiciară, condusă la acea vreme de Rica Vasiliu Cravelos și Gheorghe Stan, a înaintat o acțiune disciplinară împotriva judecătorului Lucian Buta. La 18 februarie 2015, la aproape două săptămâni după ce Lucian Buta a hotărât achitarea inculpaților din dosarul „Căprioara”, Secția pentru judecători în materie disciplinară a respins acțiunea formulată de Inspecția Judiciară: „Respinge acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotrivă domnului Buta Lucian Rareș, judecător în cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. h) teză I și art. 99 lit. s) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, că neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție”. Hotărârea CSM a fost atacată de Inspecție la Înalta Curte de Casație și Justiție. Însă, Completul de 5 judecători ÎCCJ în materie civilă a respins, în 23 noiembrie 2015, recursul Inspecției Judiciare: „Respinge, că nefondat, recursul declarat de INSPECȚIA JUDICIARĂ împotrivă hotărârii nr. 4/J din 18 februarie 2015, pronunțată de Consiliul Superior al Magistraturii – Secția pentru judecători în materie disciplinară. Definitivă. Pronunțată în ședința publică, astăzi, 23 noiembrie 2015”.
DNA sună judecătorii
De asemenea, potrivit luju.ro, cu foarte puțin timp înainte de a anunța sentință de la fond, Lucian Buta a fost sunat de un comisar de la DNA, fiind anunțat că trebuie să se prezinte, a doua zi, la sediul central al parchetului anticorupție, din București. Conform acelorași informații, judecătorul Lucian Buta a reușit să amâne audierea de la DNA, în condițiile în care a două zi după audiere era programat un termen în dosarul „Căprioara”, ultimul din câte am aflat noi. În cele din urmă audierea a avut loc, a două zi după termenul din cauza. Iar pentru că tabloul să fie complet și pentru a avea imaginea modului de lucru al DNA, trebuie spus că Lucian Buta fusese chemat pentru a fi audiat că martor în dosarul a două experte, culmea, din dosarul lui Marian Oprișan. Două experte care au fost săltate, coincidența, cu o luna înainte că judecătorul Lucian Buta să pronunțe sentința. Este vorba despre experta Ileana Roxana Cernea (Pintea), desemnată de Judecătoria Cluj-Napoca să întocmească expertiză financiar-contabilă din dosarul lui Oprișan, acuzată de favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu și fals intelectual, și experta Elena Valentina Musuroiu, desemnată de unul dintre inculpați să participe la efectuarea expertizei financiar-contabile, acuzată de complicitate la favorizarea făptuitorului și complicitate la abuz în serviciu.
De ce a fost acuzat Oprișan
Marian Oprişan a fost acuzat că “în cursul anului 2004, CJ Vrancea a primit suma de 1,9 milioane USD din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pietruirea drumurilor comunale din judeţul Vrancea. Potrivit probelor administrate de procurorii anticorupţie, Comisia de licitaţie numită de inculpatul Marian Oprişan a selecţionat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi ai inculpatului Marian Oprişan şi anume: SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) şi SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile). De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu şi fără angajaţi. Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasaţi. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrări nu au existat inspectori (diriginţi de şantier) autorizaţi de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cum impunea legea. 18 drumuri comunale nu au fost supravegheate şi verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plăţile s-au făcut integral în contul firmelor selecţionate, la două – trei zile după semnarea contractelor. Ordinele de plată au fost semnate de inculpaţii Oprişan Marian şi Diaconu Mircea”. Prejudiciul total descoperit în acest dosar era de peste 2 milioane de euro.
