Procurorul DNA a cerut, marţi, la ultimul termen al dosarului în care Călin Popescu Tăriceanu e acuzat de mărturie mincinoasă, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru acesta. Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au stabilit pronunţarea în dosarul de mărturie mincinoasă pentru data de 22 mai.
„Apreciem că dincolo de orice dubii rezultă săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă pentru care solicităm condamnarea la pedeapsa cu trei ani cu executare. Pedeapsa de trei ani e cea mai potrivită pentru a satisface scopul”, a declarat, în instanţă, procurorul DNA.
Avocatul preşedintelui Senatului a solicitat, în timpul procesului, excluderea probelor privind procesele legale privind interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranţă naţională în perioada 2008-2014.
„Vă solicit să excludeţi din această cauză probele privind procesele verbale ce vizează interceptările efectuate pe baza mandatului de siguranţă naţională, din perioada 2008-2014. Evoluţia realităţii juridice mă obligă să fac aceste solicitări, care se completează cu recentul interviu al preşedintei ÎCCJ, doamna Cristina Tarcea. A recunoscut că în perioada 2008-2014 nu a existat cadrul legal pentru interceptări. Ideea de baza a solicitării e ca nu a existat cadru legal. Interceptările pe siguranţă naţională nu pot fi considerate mijloc de probă. Noi nu am contestat conţinutul interceptărilor, ci am contestat, în cameră preliminară, legalitatea”, a spus apărătorul
Totodată, avocatul lui Călin Popescu Tariceanu a solicitat achitarea clientului său, invocând în acest sens aspecte din lege, care subliniază motivele unei achitări: fapta nu există, fapta nu e prevăzută de legea penală sau nu există probe care să dovedească săvârşirea infracţiunii.
În 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, alături de Dorin Marian, fost şef al Cancelariei premierului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care cei doi le-au dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.
Oricare ar fi decizia judecătorilor în primă instanţă, aceasta poate fi contestată.
