Direcția Națională Anticorupție anunță că din 2005 până în 2016 au fost interceptate 36.406 persoane pe baza a 24.576 de autorizații/mandate de interceptare. În ceea ce privește cauzele în care au fost vizați procurori și judecători, DNA transmite că în intervalul 2014-2018 au fost clasate peste 1900 de cauze, iar în prezent sunt în lucru 233 dosare.

„Având în vedere informațiile vehiculate în spațiul public privind suspiciunile care acreditează ideea ca milioane de români ar fi fost interceptați, precum și cele potrivit cărora 3000 de magistrați ar fi fost cercetați în ultimii 4 ani de către DNA, respectiv că jumătate dintre magistrații din România au avut ani de zile dosare prin care, probabil au fost influențați să dea soluții stabilite în afara sălii de judecată,
Punem la dispoziția publicului următoarele date statistice:

I. Mandatele de supraveghere tehnică / autorizațiile prin care s-a dispus interceptarea comunicațiilor în cauze D.N.A. pe o perioadă de 11 ani (01 ianuarie 2005 – 16 februarie 2016 data pronunțării Deciziei nr. 51 a C.C.R.):
– au fost dispuse 24.576 mandate de supraveghere / autorizații
– numărul persoanelor care au făcut obiectul acestora a fost de 36.406.

II. Cauzele cu magistrați înregistrate pe rolul D.N.A. conform competențelor acesteia prevăzute de art. 13 alin. 1 lit. b) din OUG nr. 43/2000 în perioada 1 ianuarie 2014 – 30 iulie 2018, respectiv în decursul a 4 ani și 6 luni și care în prezent fac obiectul controlului Inspecției Judiciare.
Cauzele cu magistrați înregistrate în evidențele D.N.A. au fost constituite pe baza următoarelor moduri de sesizare:
– 130 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunțuri) formulate împotriva unor judecători care judecă în cauze penale;
– 624 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunțuri) formulate împotriva unor judecători care judecă în cauze civile, administrative sau alte cauze care nu sunt penale;
– 594 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunțuri) formulate împotriva unor procurori;
– 521 cauze pe baza unor sesizări (plângeri, denunțuri) în care nu este indicat numele magistratului/magistraților vizat/vizați, în care nu este indicată instanța sau parchetul din care fac parte sau în care plângerea este formulată împotriva tuturor judecătorilor sau procurorilor dintr-o anumită instanță sau parchet, fără însă a fi nominalizați;
– 250 cauze în care există sesizare din oficiu din care 79 privesc judecători care judecă în cauze civile, 54 privesc judecători care judecă în cauze penale și 117 procurori;
– 277 cauze transmise prin declinare de competență de la alte parchete

Din aceste cauze:
– în perioada 2014 – iulie 2018 au fost soluționate un număr de 1978 din care: 56 cauze cu trimiteri în judecată privind 73 magistrați (42 judecători și 31 procurori); 1922 cu alte soluții (clasare, declinări etc.);
– la data de 5 octombrie 2018 mai sunt în lucru 233 de cauze care vizează plângeri, sesizări referitoare la magistrați;
– au fost condamnați definitiv 65 magistrați (35 judecători și 30 procurori);
– în prezent pe rolul instanțelor de judecată se află, în diferite faze procesuale, cauze privind 25 magistrați (10 judecători și 15 procurori);
– au fost achitați definitiv 10 magistrați (6 judecători și 4 procurori)”, transmite DNA.

Comisia SRI: În 11 ani, SRI a făcut peste 300.000 de interceptări

Totuși, potrivit Comisiei SRI, în perioada 2005 – 2016 SRI a pus în aplicare 311.825 de mandate de interceptare.

Manda, a elaborat un raport preliminar privind activitatea din ultimul an, în care propune, printre altele, sesizarea Inspecției Judiciare cu privire la dispunerea unui audit la Parchet cu privire la mandatele eliberate și a numărului de persoane interceptate în baza protocolului cu SRI, dar și înființarea Autorității Unice de Interceptare.

”În Româna s-a legiferat prin Hotărâri CSAT. În perioada anului 2004, restrângerea drepturilor și libertăților cetățenilor (în ceea ce privește mandatele de securitate națională), s-a realizat fără temei legal, efectuându-se doar în conformitate cu Hotărârea CSAT nr. 0034/2004, act administrativ”, este premisa de la care pornește analiza Comisiei SRI. ”Pentru evitarea pe viitor a unor situații de acest gen, în care o hotărâre cu carcter administrativ, în acest caz a CSAT, dispune pe o perioadă de vid legislativ, de măsuri care trebuiau reglementate prin lege, considerăm oportună modificarea cadrului legislativ în mod clar și explicit pentru fiecare domeniu de aplicare”.

Printre altele, în document se menționează că, printr-o hotărâre CSAT din 2002, au fost adăugate la lege atribuții în plus SRI,  serviciul secret fiind desemnat ca autoritate națională în domeniul Interceptărilor. Această practică a încetat abia în 2016, printr-o decizie a Curții Constituționale. Comisia propune înființarea Autorității Unice de Interceptare, care să fie intermediar între operatorii de telecomunicații și structurile abilitate de lege să solicite sau să pună în aplicare mandatele sau autorizațiiile de interceptare a comunicațiilor.

Comisia spune în raport că ”restrângerea drepturilor și libertăților garantate de Constituție a fost făcută la scară largă, folosind în mod abuziv aceste instrumente legale: mandate de securitate națională, mandate de supraveghere tehnică și ordonanțele procurorilor pe 48 de ore”. În total, în anii 2005-2016 au fost 311.825 de astfel de mandate – securitate națională, supraveghere tehnică și ordonanțe eliberate de procuror pe maxim 48 ore. Între 2005 și 2015, numărul de acte autorizate de supraveghere a crescut de la an la an. S-a pornit de la 5.244 în 2005, s-a atins cifra de 30.624 în 2010, pentru ca în 2015 să fie vorba de peste 51.248 de mandate. În 2016, după decizia Curții Constituționale privind interizicea implicării SRI în dosarele care nu vizează siguranța națională, numărul de autorizări a scăzut la 12.992.

Raportul îl dă dpre exemplu pe Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, ”care a declarat că a aflat din mass-media despre faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 4 luni pentru ca abia ulterior să fie îndeplinite formalitățile legale de notificare”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.