Doi angajaţi ai Academiei Române Filiala Cluj, în proces cu primăria de trei ani

323

După ani de zbucium, noul Plan Urbanistic General (PUG) al Municipiului Cluj-Napoca a fost aprobat la sfârşitul anului 2014, fiind valabil pe următorii 10 ani de la data aprobării., însă adevărata teroare abia atunci a început pentru unii clujeni, proprietari de terenuri care după procese de ani de zile cu RADP-ul care le-au luat ilegal terenurile, s-au declarat nemulţumiţi de faptul că peste noapte terenurile lor au devenit spaţii verzi prin noul PUG, ei neputând să-şi construiască acolo nici măcar o casă. Este şi cazul unor angajaţi ai Academiei Române Filiala Cluj care plătesc rate la bancă pentru un teren pe care nu-l pot utiliza.

Parcuri pe terenurile clujenilor

Este vorba despre Ovidiu Cozea şi Narcisa Cozea (responsabili juridic/achiziţii la Academia Română) care în anul 2010 au cumpărat un teren în Colonia Becaş (continuarea cartierului Gheorgheni, zona fostei pepiniere RADP) pentru a-şi construi o casă. După ce au primit avize de la Primărie, au trecut şi de prima comisie de urbanism pentru un PUZ, totul s-a schimbat în doar trei săptămâni când a fost aprobat noul PUG. Dacă înainte exista posibilitatea de a construi în zonă locuinţe individuale, odată cu noua reglementare, primăria îi obligă pe clujeni să-şi folosească terenul ca şi parc, proprietatea privată a acestora devenind terenuri neconstruibile.

Familia Cozea s-a plâns Primăriei Cluj-Napoca de noul Plan Urbanistic General şi a solicitat municipalităţii să se revoce parţial Hotărârea prin care s-a aprobat documentaţia PUG la sfârşitul anului 2014 în ceea ce priveşte terenul deţinut de aceştia.

Conform PUG 1999, terenul în cauză făcea parte dintr-o zonă ce prevedea construirea unui centru de conferinţă şi expoziţii internaţionale. Potrivit legislaţiei , autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o anumită suprafaţă de spaţiu verde. Astfel, prin noul PUG s-a relocat teritoriul destinat construirii centrului expoziţional pentru a se putea dezvolta pe acest teritoriu o amplă zonă verde şi anume, Parcul Est – un proiect al oraşului cu o vechime de aproximativ 40 de ani despre care proiectantul PUG spune că ”acest obiectiv e de importanţă publică majoră, cerut insistent şi în numeroasele dezbateri publice organizate pe parcursul elaborării PUG, el urmând a întregi reţeaua sever deficitară a spaţiilor verzi din municipiu”.

În decembrie 2014, Emil Boc declara că ”Parcul de Est va fi amenajat în zona lacurilor din Gheorgheni şi va cuprinde pepiniera Becaş şi zona lacurilor, având o suprafaţă de 20 de hectare”. Referitor la această declaraţie, soţii Cozea precizează faptul că suprafaţa de 20 de ha, luată în calcul de municipalitatea clujeană pentru edificarea acestui parc public cuprinde, în cea mai mare măsură terenuri proprietate privată, aşa cum este de altfel şi terenul acestora.

”În măsura în care municipalitatea doreşte edificarea ”Parcului de Est” cu acces public nelimitat se impune ca întreaga suprafaţă de teren afectată de acest proiect să reprezinte proprietatea publică a municipiului Cluj-Napoca, sens în care, fie municipalitatea reduce suprafaţa parcului şi renunţă la terenurile proprietate privată a unor persoane fizice, astfel limitându-se doar la terenurile deţinute în proprietate de municipalitate, fie procedează, legal, la exproprierea terenurilor proprietate privată şi la acordarea de juste şi prealabile despăgubiri, în vederea atingerii suprafeţei de 20 ha. În caz contrar, prin noua destinaţie urmărită de municipalitate, de PARC, şi în mod direct prin încadrarea funcţională nouă impusă terenurilor noastre, fapt nelegal şi inadmisibil într-o societate în care dreptul de proprietate este garantat şi ocrotit în mod egal de lege.

Încadrarea funcţională atribuită terenurilor aflate în proprietatea noastră – zonă verde – ne impune obligaţia de a accepta accesul nelimitat al publicului pe terenurile proprietate privată, practic imprimă dreptul nostru de proprietate un caracter public, în detrimentul caracterului privat al acestuia.

Este evident faptul că terenurile noastre cu viitoare destinaţie de ”Parc de Est” vor fi folosite de către publicul larg, în mod nelimitat, însă nu vor reprezenta o proprietate publică a municipiului Cluj-Napoca dobândită legal, ci vor reprezenta proprietatea privată a subsemnaţilor”, susţin soţii Cozea, prin avocat Iulia Podar.

 

 

Parcul de Est, un proiect incert

Soţii Cozea mai arată că li s-a anihilat dreptul la proprietate pentru o idee de proiect, un parc ce va fi sortit eşecului.

”În concret, arătăm că la data de 22 decembrie 2014, când a fost adoptată HCL prin care terenurile proprietatea privată a noastră a fost impusă o funcţiune publică, nu exista, după cum nu există nici în prezent (după cunoştinţele noastre) un proiect aprobat de PARC, cu suprafaţă de 20 ha, în zona Coloniei Becaş.

Cu alte cuvinte, anterior aprobării unui astfel de proiect al ”Parcului de Est”, cu o suprafaţă de 20 ha, fără nicio bază legală, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, a procedat la schimbarea încadrării funcţionale din care permitea realizarea de construcţii, în parcuri cu acces public nelimitat, încadrare care nu ne permite exercitare atributelor dreptului de proprietate.

De altfel, având în vedere faptul că majoritatea terenurilor din suprafaţa de 20 ha propuse pentru noul ”Parc de Est” reprezintă proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, şi având în vedere că nu s-a iniţiat vreo procedură de expropriere din partea municipalităţii, orice proiect de parc de 20 ha apare ca fiind sortit eşecului.

Cu toate acestea, în lipsa unui proiect de parc aprobat, cu încălcarea dreptului nostru de proprietate privată, s-a procedat la schimbarea încadrării funcţionale, având la bază doar o ”idee”, un pretins viitor proiect de parc, cu o suprafaţă de 20 ha, proiect incert şi improbabil din punct de vedere al realizării”, mai arată soţii Cozea prin avocat.

 

 

Clujenii îşi caută dreptatea în instanţă

În iulie 2015, Ovidiu şi Narcisa Cozea au dat în judecată Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca şi cer instanţei să anuleze actul administrativ prin care s-a hotărât ca terenul pe care aceştia îl deţin să fie transformat în parc. În iunie 2017, Tribunalul Cluj le-a respins cererea soţilor Cozea, însă aceştia mai au o şansă la Curtea de Apel Cluj după ce au făcut recurs.

1 COMENTARIU

  1. Da, ce ziceti voi daca va spune Nea’ Gogu ca PUG-ul e nul? Adica o serie de avize care au stat la baza emiterii lui sunt date pentru forma initiala a actului. De cand au fost date avizele, forma finala a PUG-ului s-a schimbat. Deci, trebuiau alte avize pentru forma finala! Deci, nulitate pt. PUG. Se constata de instanta! N-o amu’ care-s avizele alea… intr-o emisiune viitoare

LĂSAȚI UN MESAJ