Dosarele “Binomului SRI-DNA” trebuie trimise la rejudecare

74

Am asistat in ultima perioada, dupa publicarea protocolului PICCJ-SRI semnat de Laura KovesiGeorge Maior si Florian Coldea, la o avalansa de cereri formulate in instanta, in care aparatorii inculpatilor din dosarele DNA au cerut trimiterea unor adrese catre SRI si parchetul anticoruptie pentru a se comunica daca au fost sau nu lucrati pe respectivul protocol. Mai exact, daca a existat un plan comun de actiune DNA-SRI, daca a fost constituita o echipa mixta DNA-SRI, daca a existat orice fel de sprijin din partea SRI si daca da, in ce a constat acesta. Deja Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat trimiterea unor asemenea adrese catre DNA, in care sa ceara lamuriri despre implicarea SRI in ancheta, in mai multe dosare, precum “Dosarul Microsoft 3”, “Dosarul Dragnea”, “Dosarul Gala Bute” (in acest caz raspunsul DNA era asteptat sa fie dat pana la termenul de miercuri, 9 mai 2018, iar din informatiile noastre exista cel putin o proba la dosar obtinuta cu sprijinul SRI) sau in “Dosarul Alina Bica-Horia Simu” in care ICCJ a ramas in pronuntare pe cererea avocatilor de a trimite o asemenea adresa catre parchetul lui Kovesi.

Intrebarea este insa ce se va intampla in cazul in care se va constata ca DNA a facut probe in dosarele de coruptie pe baza informatiilor venite de la SRI. Ca dosarele DNA au fost instrumentate pe protocolul incheiat de PICCJ (deci implicit de toate parchetele) cu SRI. Intr-o asemenea situatie, efectul nu poate fi decat unul singur. Si anume, trimiterea tuturor dosarelor fabricate de “Binomul SRI-DNA” spre rejudecare. Asta daca tinem cont de doua decizii date recent de Curtea Constitutionala, care pur si simplu arunca in aer dosarele “Binomului”. Ne referim la Decizia CCR nr. 91 din 28 februarie 2018 si la Decizia CCR nr. 802 din 5 decembrie 2017.

Dosarele fabricate de DNA cu sprijinul SRI sunt nelegale

Sa le luam pe rand. Prin Decizia 91, CCR a stabilit ca sintagma “aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani” din cuprinsul art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei este neconstitutionala. Cu aceasta ocazie, Curtea a facut insa ceva esential. CCR a analizat modul in care SRI poate interfera in cadrul anchetelor penale si baza legala in care poate face acest lucru, respectiv Legea 51/1991. Iar concluzia a fost devastatoare: SRI nu avea voie sa opereze in niciun dosar al DNA, caci coruptia nu poate fi inclusa in categoria amenintarilor la adresa sigurantei nationale. De asemenea, CCR a stabilit ca informatiile obtinute de SRI nu pot fi considerate ca probe sau mijloace de proba.

Ce inseamna acest lucru? In opinia specialistilor consultati de Lumeajustitiei.ro, ca urmare a Deciziei CCR, toate informatiile venite de la SRI si transformate de DNA in probe sau mijloace de proba trebuie declarate nule, in conditiile in care ele reprezinta probe nelegale, iar dosarele facute de DNA cu sprijinul SRI ar trebui reluate de la zero.

Iata un fragment din Decizia CCR 91/28 februarie 2018:

Concluzia care se impune este aceea ca dispozitiile legii privind securitatea nationala nu confera calitatea de proba/mijloc de proba datelor si informatiilor rezultate din activitati specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr.51/1991. (…) Asa fiind, Curtea constata ca scopul in care sunt utilizate activitatile intreprinse in domeniul securitatii nationale este diferit de cel al activitatii procesual penale. Primele se axeaza pe cunoasterea, prevenirea si inlaturarea amenintarilor interne sau externe cu scopul realizarii securitatii nationale, iar celelalte au ca scop tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni. Astfel, intr-o interpretare sistematica si teleologica, rezulta ca Legea nr.51/1991 si Codul de procedura penala au finalitati diferite, care se reflecta si in scopul pentru care este dispusa autorizarea unor activitati specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale ale omului/masura supravegherii tehnice. (…) Spre exemplu, savarsirea unor infractiuni, cum ar fi cele contra persoanei nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava dreptului fundamental la viata sau dreptului fundamental la integritate fizica si psihica al unei persoane. Totodata, savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romaniAceasta deoarece, desi unele infractiuni sunt de natura sa aduca atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale fiind in interesul general sanctionarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesara calificarii lor ca amenintari la adresa securitatii nationale. Pe de alta parte, savarsirea de fapte indreptate impotriva unui grup, spre exemplu savarsirea infractiunilor de genocid sau infractiunilor contra umanitatii, se pot constitui in amenintari la adresa securitatii nationale”.

CCR: “Nulitatea absoluta poate fi invocata pe tot parcursul procesului penal”

Mentionam ceva mai devreme, referindu-ne la Decizia CCR nr. 91, ca toate informatiile venite de la SRI si transformate de DNA in probe sau mijloace de proba trebuie declarate nule, iar dosarele “Binomului” sa fie reluate de la zero. Problema este insa ca multe dintre dosarele in care DNA a lucrat cot la cot cu SRI, pe langa lege dupa cum a decis CCR, se afla deja in instanta, trecand chiar si de faza camerei preliminare, unele dintre ele fiind in faza de apel, chiar la un pas de pronuntarea deciziei finale. Or, ce se intampla in cazul dosarelor aflate in apel, in care se constata ca exista probe nelegale? Raspunsul este dat tot de Curtea Constitutionala, prin decizia nr. 802 din 5 decembrie 2017, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.342 si art.345 alin.(1) din Codul de procedura penala.

Cu aceasta ocazie, Curtea a analizat ce tip de nulitate rezulta din incalcarea principiului legalitatii si loialitatii probelor, stabilind in final ca avem de-a face cu nulitatea absoluta. De asemenea, foarte important, CCR a decis ca se poate constata ca o proba a fost administrata nelegal cu incalcarea acestui principiu atat in cursul camerei preliminare, cat si a judecatii in fond sau a apelului.

Iata un fragment din Decizia CCR nr. 802/5decembrie 2017:

”Curtea reaminteste ca faza procesuala a camerei preliminare are principala menire de a pregati cauza in vederea exercitarii functiei de judecata, astfel incat instantei de judecata ii ramane sa dezlege doar aspectele de fond ale acuzatiei, examenul de legalitate a rechizitoriului si a materialului de urmarire penala realizandu-se de catre judecatorul de camera preliminara. (…) Curtea retine, totodata, ca verificarea legalitatii, inclusiv a loialitatii – componenta intrinseca a legalitatii – administrarii probelor de catre organele de urmarire penala, implica controlul realizat de judecatorul de camera preliminara cu privire la modul/conditiile de obtinere si folosire/administrare a probelor. (…) Cu referire la probele obtinute in mod nelegal, Curtea a statuat, in Decizia nr.383 din 27 mai 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.535 din 17 iulie 2015, ca ‘o proba nu poate fi obtinuta nelegal decat daca mijlocul de proba si/sau procedeul probatoriu prin care este obtinuta este nelegal, aceasta presupunand nelegalitatea dispunerii, autorizarii sau administrarii probei. Or, nelegalitatea acestora este sanctionata de prevederile art.102 alin.(3) din Codul de procedura penala, prin aplicarea regimului nulitatii absolute sau relative‘. Cu toate acestea, Curtea a retinut in paragraful 26 al prezentei decizii ca probele pot fi viciate atat prin incalcarea prescriptiilor procedurale de administrare a lor, cat si prin obtinerea probelor prin metode nelegale. Or, Curtea observa ca legea procesual penala in vigoare interzice in mod absolut administrarea probelor prin practici neloiale, prin dispozitiile art.101 alin.(1) – (3), ca si folosirea procedeelor de obtinere nelegala a probelor, legiuitorul excluzand in mod absolut astfel de practici/procedee din campul legalitatii. (…) Intrucat nerespectarea dispozitiilor cuprinse in normele precizate cade sub incidenta inadmisibilitatii care produce efecte prin intermediul nulitatii absolute, Curtea constata, totodata, ca o verificare a loialitatii/legalitatii administrarii probelor, din aceasta perspectiva, este admisa si in cursul judecatii, aplicandu-se, in acest mod, regula generala potrivit careia nulitatea absoluta poate fi invocata pe tot parcursul procesului penal. (…) Altfel spus, probele mentinute ca legale de judecatorul de camera preliminara pot face obiectul unor noi verificari de legalitate in cursul judecatii din perspectiva constatarii inadmisibilitatii procedurii prin care au fost obtinute si a aplicarii nulitatii absolute asupra actelor procesuale si procedurale prin care probele au fost administrate, in conditiile in care, in aceasta ipoteza, se prezuma iuris et de iure ca se aduce atingere legalitatii procesului penal, vatamarea neputand fi acoperita. De altfel, potrivit art.346 alin.(5) din Codul de procedura penala, doar probele excluse in camera preliminara nu mai pot fi avute in vedere la judecata in fond a cauzei”.

Dosarele “Binomului”, trimise la rejudecare

Pe de alta parte, in acelasi context, trebuie amintite si prevederile art. 102 alin. (2) Cod procedura penala, potrivit carora “probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal”, dar si prevederile art. 102 alin. (4) Cod procedura penala, conform carora “probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probe obtinute nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod”.

In concluzie: in conditiile in care inlaturarea probelor nelegale obtinute de DNA cu sprijinul SRI(nelegale in conditiile in care coruptia nu intra in categoria amenintarilor la adresa sigurantei nationale, iar informatiile obtinute de SRI nu pot fi considerate ca fiind probe sau mijloace de probanu este posibila a fi realizata in faza de apel, deoarece ar lasa o parte participanta la proces fara posibilitatea exercitarii caii de atac cu privire la o asemenea deciziesingura solutie ar fi restituirea cauzei spre rejudecare. Fix cum s-a intamplat in dosarul familiei Cosma.

Tudorel Toader: “Trebuie de vazut daca protocoalele au avut caracter nelegal si pe baza lor s-a dus la condamnari nelegale”

Nu in ultimul rand, sa ne aducem aminte si de o declaratie recenta pe care ministrul Justitiei Tudorel Toader o facea dupa publicarea protocolului PICCJ-SRI. Acesta atragea atentia ca trebuia analizata foarte serios daca nu cumva condamnarile date in dosarele facute pe protocol nu sunt nelegale, caz in care ar trebui sa se treaca urgent la revizuirea acestora:

“Sa nu uitam ca pe baza acestei ‘colaborari’ au fost condamnati oameni. Eu cred ca este doar un inceput desecretizarea, dar trebuie de vazut daca protocoalele au avut caracter nelegal si pe baza lor s-a dus la condamnari nelegale. (…)

Daca semnatarii nu doresc desecretizarea, atunci protocolul acesta este un inscris care se bucura de legalitate si numai instanta de contencions administrativ poate evalua conditiile lui si sa stabileasca legalitatea sau nelegalitatea. Trebuie sa vrem sa se verifice legalitatea. Ce facem in urma cunoasterii continutului? Stam si ne minunam? Pe baza acestei colaborari s-au derulat procese, s-au judecat cauze, au fost condamnati oameni. Intrebarea este daca noi stim ca pe langa lege au fost astfel de instrumente, poate mai sunt, pe baza acestor instrumente juridice care adauga la lege au fost condamnati oameni.

Putem spune noi intr-un stat de drept, atat cat e statul de drept in Romania structurat, asta e condamnare intrata in puterea stabilitatii raportului juridic si atat, sau trebuie sa facem ceva sa scoatem la lumina si eventualul caracter nelegal pe care il are protocolul, iar pe baza de consecinta condamnari nedrepte pe care unii le-au suferit. Este doar un inceput descretizarea, dar e de vazut daca protcoalele au adaugat la lege, daca pe baza acestora au avut loc condamnari nelegale si netemeinice. (…)

Primul pas e sa vrem, al doilea sa ne adresam instantei de contencios sa verifice legalitatea, dupa care avem proceduri fie extraordinare de revizuire a hotararilor pronuntate pe baza procedurilor”.

Sursa: luju.ro

LĂSAȚI UN MESAJ