Dosarul Seplecan. Libertatea fostului politician depinde de magistraţii clujeni

Dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, cel care a reuşit să atingă recordul la categoria ”Cel mai scurt mandat de executat”, Mihai Seplecan, va fi analizat de către magistraţii de la Judecătoria Cluj-Napoca. În camera preliminară, etapă unde fostul liberal prin avocat trebuia să convingă judecătorii că dosarul său penal este întocmit nelegal, eforturile acestuia au fost în van. Retras din viaţa politică după ce a fost expulzat de către colegii de partid, lui Mihai Seplecan nu îi rămâne decât să convingă magistraţii că în faptele ilegale comise de acesta prin uzul unui act academic falsificat sau nereal pe funcţiile de jurist în diferite primării din Cluj nu sunt atât de grave încât să fie privat de libertate.

Ascensiunea şi decăderea

Consiliul Judeţean Cluj a cunoscut o perioadă de instabilitate politică, în 2014, după arestarea fostului preşedinte al instituţiei, Horea Dorin Uioreanu. Temporar, vicepreşedintele Istvan Vakar preluase atribuţiile înaltei funcţii a executivului, însă pentru că legea nu permitea alegeri anticipate, Mihai Seplecan, pe atunci consilier judeţean intrat în mandat de pe listele vechiului PNL, a făcut mai multe demersuri la Bucureşti, inclusiv intrând în conflict cu fostul premieri Victor Ponta, pentru ca să obţină cu drepturi depline scaunul de preşedinte al Consiliului Judeţean.

Dat fiind că în perioada 2012-2014, cei de la DNA au reţinut mai mulţi preşedinţi de Consilii Judeţene sau Primării din ţară, legea s-a modificat nemaifiind nevoie de alegeri anticipate. Mai concret, după modificarea legislativă, preşedintele consiliului judeţean urma să fie ales din rândul colegilor din legislativ şi nu prin vot al electoratului.

După mai multe alianţe şi fuziunea PDL în PNL, Mihai Seplecan a fost ales prin vot secret de către colegii de partid din Consiliul Judeţean ca preşedinte al instituţiei. Dacă până la acel moment campania sa politică se bucura de sprijinul mai multor lideri din partid şi din instituţii subordonate CJ Cluj, odată ajuns în biroul de preşedinte, Mihai Seplecan a schimbat tactica lansând mai multe ofensive către directori de instituţii subordonate, precum Cluj Arena.

Însă ieşirile în sfera publică cu declaraţii de tipul ”mă leg cu lanţuri de porţile DNA ca să se facă dreptate” sau ”astăzi voi depune plângere penală împotriva lui x şi y” au dus la retragerea sprijinului politic pe care îl avea.

Prima abordare a fost una simplă. Partidul îi cerea prin senatorul Marius Nicoară să îşi dea demisia din funcţia de preşedinte CJ şi să rămână un simplu consilier judeţean. Însă cum Seplecan a refuzat, iar conflictul său cu Alin Tişe(actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, la vremea aceea încă deputat în Parlamentul României) a luat amploare, cei doi aducându-şi injurii reciproce prin declaraţii publice, PNL a votat excluderea din partid a lui Seplecan şi ulterior consilierii judeţeni au cerut revocarea acestuia din funcţia de preşedinte CJ şi cea de consilieri judeţean. Punctul culminat prin care toate aceste demersuri au avut succes l-a reprezentat o dovadă apărută în mass-media prin care se atestat că Mihai Seplecan ar fi dobândit ilegal o diplomă de jurist cu ajutorul căreia a şi profesat în domeniu, fiind contractat de diferite primării sau instituţii de stat.

Procurorii clujeni s-au autosesizat şi i-au deschis acestuia un dosar penal pentru uz de fals.

Rechizitoriul şi trimiterea în judecată

Prin rechizitoriul emis de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, la data de 24.11.2016, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului Mihai Seplecan (nume anterior Mihai Szeplekan) pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, în formă continuată.

Cu privire la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale,  procurorii au clasat cauza întrucât s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Parchetul a cerut instanţei de judecată desfiinţarea înscrisului falsificat intitulat „Diplomă de licenţă”, având seria D nr. 0115367, aparent eliberată de către Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, emisă pe numele Szeplekan Ş. Mihai şi restabilirea situaţiei anterioare în sensul anulării înscrisului intitulat „Diplomă de master” seria A nr. 0072582 emisă pe numele Szeplekan Ş. Mihai de către Universitatea Ecologică din Bucureşti ca urmare a folosirii unui înscris falsificat.

În cuprinsul rechizitoriul înaintat Judecătoriei Cluj-Napoca s-au reţinut că ”fapta inculpatului Seplecan Mihai, care, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a folosit, în anul 2010, diploma de licenţă falsificată având seria D, nr. 0115367, aparent eliberată de către Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti sub nr. 216/09.12.2006 pe numele Szeplekan Ş. Mihai, înscris oficial ce atestă contrar realităţii că inculpatul este licenţiat în ştiinţe juridice, în vederea susţinerii examenului de disertaţie în cadrul programul master de studii „Ştiinţe penale şi criminalistică” al Facultăţii de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universităţii Ecologice Bucureşti, respectiv a folosit în perioada 2008 – 2015, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale diploma falsă indicată mai sus, în vederea creării raporturilor de muncă cu instituţii publice şi cu societăţi comerciale, cu consecinţa încadrării sale în muncă (…) întruneşte elementele constitutive a infracţiunii de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 teza I C.pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. (10 acte materiale)”, arată anchetatorii la dosar.

Seplecan a folosit diploma pentru a ocupa următoarele funcţii:

• Director Dezvoltare în cadrul SC S.S.H. HIDROSERV S.A. – Sucursala Cluj  în perioada 26.07.2012 – 01.04.2013, post printre ale cărui cerinţe de eligibilitate se numără studiile superioare tehnice/juridice, specialitatea jurist – consultant juridic, vechime 4 ani;
• referent de specialitate în cadrul SC ELECTRICA FURNIZARE S.A. – Sucursala de Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Nord Cluj-Napoca în perioada 03.04.2013 – 10.10.2013, respectiv în funcţia de Director adjunct comercial perioada 11.10.2013 – 13.06.2014 în cadrul aceleiaşi societăţi cu capital de stat, posturi printre ale căror cerinţe de eligibilitate se numără studiile superioare;
• consilier personal al Primarului com. Sânmartin din jud. Cluj în perioada 01.08.2008 – 31.07.2014, respectiv în perioada 01.04.2015 – 01.06.2015, post care presupune activităţi specifice persoanelor calificate cu studii superioare juridice;
• consilier personal al Primarului com. Sînpaul din jud. Cluj, în perioada 08.06.2009 – 31.06.2012, post printre ale cărei cerinţe de eligibilitate se număra studiile superioare juridice sau administrative;
• consilier personal cu normă parţială al Primarului com. Ţaga din jud. Cluj, în perioada 01.01.2009 –01.08.2012, post care presupune activităţi specifice persoanelor calificate cu studii superioare juridice;
• consilier juridic al Primarului com. Beliş din jud. Cluj, în perioada 01.02.2009 – 31.05.2010, post care presupune activităţi specifice persoanelor calificate cu studii superioare juridice
• jurisconsult în cadrul SC K&P CONSTRUCT SRL, în perioada 23.10.2008 – 08.06.2010.

Acesta nu a dat declaraţie la parchet, urmând să dea în cadrul procesului de la Judecătoria Cluj-Napoca.

Jurist peste tot

În toamna anului trecut, pe 24 octombrie 2016, la Judecătoria Cluj-Napoca procurorii au înregistrat dosarul penal împotriva lui Mihai Seplecan unde s-au constituit părţi civile instituţiile la care acesta a prestat servicii folosindu-se de diploma de absolvent falsă: Primăria Sînmartin, Primăria Sînpaul, Primăria Ţaga şi Primăria Beliş împreună cu Sc SSH Hidroserv SA, SC K&P Construct SRL şi Electrica Furnizare SA- SFEE Transilvania Nord Cluj-Napoca.

Dat fiind faptul că procurorii au cerut de la Universitatea Ecologică din Bucureşti lămuriri cu privire la anii de studiu superior ai lui Seplecan, iar cei dintâi au constatat că acesta s-a folosit de o diplomă falsă pentru a se înscrie la un program de master, au decis să se constituie şi ei parte civilă în prezentul dosar.

Camera preliminară, un eşec total

Nelegalitatea actelor de urmărire penală şi a probelor administrate pe parcursul urmăririi penale: se apreciază că există o nulitate relativă a ordonanţei din data de 8 iulie 2016 prin care s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice grafoscopice, ordonanţa prin care s-au numit experţi din cadrul LIEJ Cluj, deşi desemnarea experţilor în astfel de situaţii nu se face de către organul de urmărire penală, ci de către instituţia în cadrul căreia se efectuează expertiza, după care expertiza a fost realizată de către un singur expert, iar nu de mai mulţi aşa cum a dispus organul de urmărire penală;

Argumentele invocate:-expertiza a fost dispusă cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie deoarece efectuarea expertizei nu a fost adusă la cunoştinţa inculpatului, după care nici obiectivele nu au fost aduse la cunoştinţa suspectului fiind încălcat dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, totodată s-a menţionat şi că materialele supuse comparaţiei nu a fost aduse la cunoştinţa inculpatului, acesta nu a putut formula nici o obiecţie sau cerere faţă de materialele comparative pe care organul de urmărire penală a decis să le transmită expertului; inculpatul nu a fost chemat împreună cu expertul desemnat pentru a discuta obiectivele, pentru a face observaţii, pentru a cere completarea lor; nu i-au fost aduse la cunoştinţă concluziile raportului de expertiză ca să poată formula apărări; nu a putut să studieze reportul de expertiză;-prin ordonanţă s-a stabilit termenul de depunere a raportului de constatare, dar prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, cele două mijloacele de probă fiind diferite;-în ceea ce priveşte vătămarea s-a arătat că au fost încălcate principiul legalităţii procesului penal şi al dreptului la apărare al inculpatului, vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea ordonanţei;în ceea ce priveşte excluderea unor probe se arată că mijlocul de probă constând în Raportul de expertiză criminalistică nr.  …… întocmit de LIEC Cluj, ce a fost obţinut şi valorificat în etapa urmăririi penale prin încălcarea procedurii reglementate de art. 177, 178 CPP şi a disp.  art. 2, 8, 10, 83 CPP, rap. la art. 78 CPP, trebuie exclus, deoarece este nelegal.

Raportat la cele enunţate mai sus, extrase din apărarea inculpatului Mihai Seplecan, judecătorul de la Cluj a decis că sunt argumente nesemnificative. Astfel, în minuta dată de acesta s-a stabilit ca Mihai Seplecan să fie trimis în judecată, în stare de libertate, urmând ca pe parcursul procesului penal să îşi construiască o apărate prin acte sau martori.

Surse ale Gazetei de Cluj ne-au confirmat că modul fraudulos prin care Mihai Seplecan şi-a procurat diploma de jurist de la Spiru Haret a fost utilizat şi de alţi membrii ai partidelor politice, unii dintre aceştia aflându-se în prezent pe funcţii precum cea de primar sau jurist. Însă cum aceştia nu au ”deranjat” partidul nu există dosare penale întocmite împotriva lor.

Şi ca să îl cităm pe fostul lider şi fondator al PRM, Corneliu Vadim Tudor: „Politica e arta de a sta la pândă”.