Dovada că președintele PSD Liviu Dragnea a fost condamnat fără probe

340

Judecatorul ICCJ Stefan Pistol, cel care a facut opinie separata in sensul achitarii liderului PSD Liviu Dragnea in baza art. 16 alin.1 lit.c din Cpp care prevede ca “nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea”, confirma ca DNA l-a executat pe presedintele Camerei Deputatilor, si isi nimiceste colegii din complet, Geanina Cristina Arghir si Cristian Epure, care au pronuntat pedeapsa de 3 ani si 6 luni inchisoare cu executare pentru instigare la abuz in serviciu, scrie luju.ro.

In motivarea opiniei separate pe care Lumea Justitiei o publica in exclusivitate, judecatorul Stefan Pistol desfiinteaza rechizitoriul parchetului anticoruptie si critica modul in care judecatorii Arghir si Epure si-au justificat hotararea de a-l condamna pe Dragnea, invocand drept dovada a vinovatiei liderului PSD si opinia personala a unuia dintre martorii audiati in cauza, care a afirmat ca “Liviu Dragnea era un fel ‘de Dumnezeu’, in sensul ca toata lumea il asculta, sa nu il supere”. Practic, Stefan Pistol arata ca Dragnea a fost condamnat exclusiv pe niste declaratii indoielnice, care nu sunt sustinute de vreo proba.
Stefan Pistol subliniaza ca nu se pot retine ca probe temeinice in acuzare afirmatii sau opinii personale ale unui martor, avand in vedere ca martorul este audiat cu privire la fapte sau imprejurari de fapt, iar nu cu privire la opinii sau pareri personale despre persoana inculpatului, in speta Liviu Dragnea. 
In motivarea pentru achitare este invocata decizia CEDO, care a statuat ca in anumite domenii, utilizarea unor prezumtii de fapt pentru a stabili vinovatia unei persoane nu contravine prezumtiei de nevinovatie a acesteia. Magistratul retine in motivare, citand din decizia CEDO ca: “Orice sistem de drept cunoaste astfel de prezumtii, insa in materie penala statele sunt obligate sa nu depaseasca anumite limite in utilizarea lor, intrucat prin utilizarea lor excesiva puterea de apreciere a judecatorului ar fi golita de continut, daca vinovatia unei persoane ar fi stabilita pe baza unor prezumtii. In consecinta, Curtea a considerat ca astfel de prezumtii sunt admisibile doar in masura in care sunt rezonabile, prezuma lucruri dificil sau imposibil de probat si pot fi rasturnate de catre persoana interesata”.

Si-a adus aminte de Dragnea dupa ce DNA a inceput urmarirea penala

Magistratul analizeaza si declaratiile unuia dintre inculpati, Niculina Anisa Stoica, si arata ca in cursul urmaririi penale aceasta a dat doua declaratii: una in calitate de martor, si una in calitate de suspect.

In declaratia de martor, data la 8 mai 2014, aceasta nu a relatat nimic cu privire la discutiile avute cu Dragnea la Camera Deputatilor si la sediul Consiliului Judetean, si nici cu privire la numele unor persoane la care ar fi fost trimisa de catre acesta pentru inscrierea la concursul de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman. Ei bine, in mod inexplicabil, doi ani mai tarziu, audiata in calitate de suspect, Niculina Stoica isi aduce “brusc” aminte de anumite lucruri care il incrimnau pe liderul PSD. Lucruri de care nu a pomenit nimic cand a fost audiata in calitate de martor. Numai ca in 2016 fusese pusa sub acuzare. In ce-a de-a treia declaratie data in 2018 la ICCJ, Niculina Stoica si-a mai “adus aminte” si de alte pretinse lucruri care il incriminau pe Dragnea.

Iata ce a retinut Stefan Pistol in opinia de achitare cu privire la declaratiile acesteia: “Examinand cele 3 declaratii ale inculpatei S. (persoana ‘instigata’ la savarsirea unei infractiuni), date la intervale de cate 2 ani (2014, 2016 si 2018), se constata, pe de o parte, ca acesta au devenit din ce in ce mai complete pe masura trecerii timpului, iar pe de alta parte, si-au pastrat caracterul eliptic cu privire la numele unor persoane care ar putea sa confirme sustinerile sale. Astfel, se constata ca desi in primele 2 declaratii nu a facut nici o referire la numitul ‘N.’ persoana la care pretinde ca ar fi fost trimisa de inculpatul D., in declaratia data la Inalta Curte la 21.03.2018, dupa 2 ani, respectiv, dupa 4 ani, si dupa 12 ani de la data angajarii (aceasta fiind angajata la data de 22.05.2006), inculpata S. si-a amintit si a precizat numele unei persoane ‘d.nul N.’, sustinand ca ‘d.nul D. a rostit numele d.nului N’. Declaratiile coinculpatei S. nu numai ca sunt singulare, necoroborate cu alte probe certe, dar au si un caracter incert prin constatarea ‘completarii detaliilor’ dupa circa 12 ani de la data angajarii sale, fara sa existe o explicatie rezonabila pentru aceste completari”. 
Judecatorul Pistol arata ca din perspectiva evaluarii temeiniciei declaratiilor inculpatei Stoica, nu se poate ignora situatia procesuala a acesteia care, pentru a beneficia de cauza de reducere a pedepsei a recunoscut invinuirea si a solicitat procedura simplificata de judecata, si retine ca potrivit legii, inculpatul recunoaste propriile fapte pentru care a fost trimis in judecata, iar nu faptele pentru care au fost trimisi in judecata ceilalti coinculpati: “In acest context, recunoasterea faptelor de catre un coinculpat, in scopul reducerii limitelor pedepsei, nu poate fi de natura a aduce atingere prezumtiei de nevinovatie a coinculpatilor care nu au optat pentru procedura simplificata a recunoasterii invinuirii, respectiva declaratie, in lipsa altor probe certe, nefiind suficienta pentru standardul impus de lege pentru condamnarea unui inculpat”.
De asemenea, Pistol dezvaluie ca procurorii DNA nu au probat modalitatea concreta prin care presedintele Camerei Deputatilor si-ar fi folosit influenta ca sa le mentina pe cele angajate in cadrul DGASPC, si nici persoanele concrete asupra carora s-ar fi exercitat aceasta influenta. Mai mult, arata ca in urma interceptarilor si supravegherilor dispuse de procurori in acest dosar, nu au fost obtinute probe care sa releve implicarea presedintelui Camerei Deputatilor in faptele care fac obiectul dosarului. 

In opinia separata este devoalata o alta mizerie din rechizitoriu, scopul fiind condamnarea liderului PSD. Procurorii arata ca declaratiile unuia dintre inculpati, incriminatoare la adresa lui Dragnea, trebuie coroborate cu declaratiile altor martori. In mod corect, judecatorul Stefan Pistol observa ca niciuna dintre aceste persoane nu a fost prezenta la discutiile pretins a fi fost avute de respectivul inculpat cu Dragnea, discutii in care acesta din urma ar fi determinat-o sa le mentina in functie pe cele doua angajate si sa nu ia masuri disciplinare. Mai mult, magistratul retine in opinia de achitare ca martorii cunosc unele aspecte tot din cele relatate / comunicate de catre inculpata A., “ceea ce practic ar echivala cu o coroborare a declaratiilor inculpatei A. tot cu declaratiile inculpatei A. (ca marturisiri facute de aceasta respectivelor persoane, precum si ca marturisiri facute altor coinculpati”.

Iata fragmente din opinia separata a judecatorului ICCJ Stefan Pistol pentru achitarea lui Liviu Dragnea, pe care o publicam integral la finalul materialului:

„Se constata ca declaratiile inculpatei S., care sustin acuzatia anterior mentionata cu referire la inculpatul D., sunt singulare, discutiile si aspectele relevante nefiind confirmate de acesta sau de o alta proba administrata. (…)

Pe de o parte, se constata ca in aceasta ultima declaratie, data in fata Inaltei Curti, inculpata S. adauga date si informatii noi in raport cu declaratiile date in cursul urmaririi penale, iar pe de alta parte, este lacunara cu privire la numele persoanelor care ar putea confirma cele relatate (Domnul D. a avut niste discutii cu niste persoane pe care nu le mai tin minte exact; … am intrebat unde voi lucra. La data respectiva cand am pus intrebarea erau mai multe persoane prezente, nu pot preciza cine mi-a spus ca voi lucra la partid. La momentul cand mi s-a spus ca voi lucra la partid d.nul L. nu mai era la partid…).

In cursul urmaririi penale, inculpata S. a dat doua declaratii, una in calitate de martor si una in calitate de suspect. In declaratia de martor, data la 8 mai 2014, aceasta nu a relatat nimic cu privire la discutiile avute cu inculpatul D. la Camera Deputatilor si la sediul Consiliului Judetean, nici cu privire la numele unor persoane la care ar fi fost trimisa de catre inculpatul D. pentru inscrierea la concurs.

Ulterior, la data de 28 martie 2016, dupa 2 ani de la data primei declaratii, S. a fost audiata in calitate de suspect, in aceasta declaratie aratand, in sinteza, ca in anul 2006, sustinand insa ca nu poate preciza luna si data, ar fi avut o discutie cu inculpatul D. care i-ar fi propus o colaborare cu organizatia P… (la biroul de presa, aceasta anterior colaborand la un ziar local). De asemenea, a aratat ca inculpatul D. ar fi trimis-o pentru angajare la DGASPC …., dupa ce ar fi purtat o discutie cu o persoana pe care nu si-o aminteste. De asemenea, mai sustine ca era nedumerita unde va lucra, si chiar ar fi intrebat persoanele prezente cu privire la acest aspect, persoane pe care insa nu le poate nominaliza deoarece nu-si aminteste numele acestora.

In sfarsit, sustine inculpata S. ca ulterior, mai tot timpul, a explicat situatia sa persoanelor prezente, inclusiv angajatilor de la sediul organizatiei de partid, dar i s-a spus sa nu ia atitudine; nici cu referire la aceste aspecte inculpata S. nu mentioneaza numele unor persoane care ar putea sa confirme preocuparea sa cu privire la locul activitatii desfasurate.

In final, examinand cele 3 declaratii ale inculpatei S. (persoana ‘instigata’ la savarsirea unei infractiuni), date la intervale de cate 2 ani (2014, 2016 si 2018), se constata, pe de o parte, ca acesta au devenit din ce in ce mai complete pe masura trecerii timpului, iar pe de alta parte, si-au pastrat caracterul eliptic cu privire la numele unor persoane care ar putea sa confirme sustinerile sale. Astfel, se constata ca desi in primele 2 declaratii nu a facut nici o referire la numitul ‘N.’, persoana la care pretinde ca ar fi fost trimisa de inculpatul D., in declaratia data la Inalta Curte la 21.03.2018, dupa 2 ani, respectiv, dupa 4 ani, si dupa 12 ani de la data angajarii (aceasta fiind angajata la data de 22.05.2006), inculpata S. si-a amintit si a precizat numele unei persoane ‘d.nul N.’ sustinand ca ‘d.nul D. a rostit numele d.nului N.’ (…)

Declaratiile coinculpatei S. nu numai ca sunt singulare, necoroborate cu alte probe certe, dar au si un caracter incert prin constatarea ‘completarii detaliilor’ dupa circa 12 ani de la data angajarii sale, fara sa existe o explicatie rezonabila pentru aceste completari.(…)
Chiar daca inculpatul D. a indeplinit cele doua functii aratate, nu se poate concluziona ca prin detinerea acestor functii, si in conditiile in care legea prevedea ca DGASPC …. – de altfel ca toate entitatile juridice de acest tip (H.G. nr.1434/2004) – se afla in subordinea C.J… ‘a contribuit, prin influenta pe care o avea ca inculpatele B. si S. sa fie mentinute in functie, in calitate de angajate la DGASPC.

Aceasta acuzatie nu se refera la o actiune / la o activitate concreta a inculpatului D. si nici la persoane concrete asupra carora ar fi fost exercitata influenta din perspectiva celor doua functii indeplinite, aceasta acuzatie fiind subsumata instigarii la savarsirea unei infractiuni, respectiv, la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.

Or, conform art.25 C.pen. ant. instigarea presupune un instigator concret, dar si un instigat concret, precum si expunerea activitatilor concrete de instigare / de determinare la savarsirea unei infractiuni. Mentionarea unor aspecte care decurgeau din dispozitiile legale existentela aceea data nu sunt de natura sa constituie ‘probe'(…)
Nu exista probe ori indicii temeinice din care sa rezulte ca numirea inculpatei A. in functia de director general al DGASPC …. ar fi fost influentata de inculpatul D., din perspectiva celor doua functii mentionate in actul de acuzare, ceea ce nu justifica rezonabil unele afirmatii/aparari ale acesteia in sensul ca a fost pusa in situatia de a accepta pretinsa solicitare a inculpatului D. de mentinere in functie a celor doua angajate din considerente legate de subordonare ori de teama de a nu fi sanctionata disciplinar.

Astfel, nu exista niciun indiciu temeinic pentru sustinerea afirmatiilor inculpatei A. in sensul ca se temea de posibila sa sanctionare de catre inculpatul D., care avea calitatea de …. al Consiliului Judetean …., ori pentru sugerarea ipotezelor ca ar fi existat, in mod real, riscuri cu privire la finantarea activitatii DGASPC …., respectiv, cu privire la aprobarea organigramelor ori statelor de functii pentru aceasta directie. (…)

Nu se pot retine ca probe temeinice in acuzare afirmatii sau opinii personale ale unui martor (‘L. era un fel „de Dumnezeu’ in sensul ca toata lumea il asculta, sa nu il supere’ – martora C.), avand in vedere ca martorul, conform art.114 alin.1 C.pr.pen., este audiat cu privire la fapte sau imprejurari de fapt, iar nu cu privire la opinii sau pareri personale despre persoana inculpatului. (…)

Asa cum s-a mentionat anterior, din examinarea situatiei de fapt expusa in rechizitoriu nu reiese modalitatea concreta a contributiei prin influenta celor doua functii detinute de inculpatul D. in mentinerea celor doua angajate in cadrul DGASPC …. si nici persoanele concrete asupra carora s-ar fi exercitat aceasta influenta. (…)
In urma utilizarii acestor metode speciale de supraveghere nu au fost obtinute probe care sa releve implicarea inculpatului D. in faptele care fac obiectul prezentei cauze penale. (…)
Desi a sustinut ca a avut, in perioada 2008-2010, 3-4 discutii cu inculpatul L. referitoare la situatia celor doua angajate, nu a mentionat numele niciunei persoane prezenta la aceste discutii care sa poata confirma atat discutiile, cat si continutul acestora. Inculpata, care a ocupat functia de director general la DGASPC …. la data de 07.07.2006, sustine ca a aflat despre faptul ca cele doua angajate nu se prezinta la locul de munca din cadrul DGASPC …. in anul 2008, adica dupa circa 2 ani, afirmand ca prima discutie ar fi avut-o in anul 2008 cu inculpatul D..

Or, cele doua persoane fusesera angajate cu 3 ani, respectiv, cu 2 ani inainte de aceasta prima discutie pretins avuta cu inculpatul L. (B. angajata la data de 20.07.2005, S. angajata la data de 22.05.2006), inculpata A. preluand functia de director general la data de 07.07.2006.

In aceste conditii, nu rezulta cum a determinat-o inculpatul D. pe inculpata A., director general al DGASPC …., timp de 2 ani (2006-2008), sa isi incalce atributiile de serviciu constand in mentinerea in functie, in calitate de angajate la DGASPC …., a inculpatelor B. si S. (…)

Se constata ca in declaratia data la urmarirea penala, martora C. nu a facut niciun fel de referiri cu privire la o implicare a inculpatului D. in mentinerea in functie a celor doua angajate, la o influenta a aceluiasi inculpat exercitata fata de vreo persoana cu functie de conducere din cadrul DGASPC …..

Insa ulterior, audiata la Inalta Curte, la data de 28.11.2017, deci la 3 ani de la data primei audieri, martora C., a facut precizari prin care a relevat pretinsa implicare a inculpatului D. Aceste puncte de vedere, presupuneri si deductii personale ale martorei C. nu pot fi retinute ca proba„.

*Cititi aici opinia separata a judecatorului ICCJ Stefan Pistol pentru achitarea lui Liviu Dragnea

Sursa: luju.ro

LĂSAȚI UN MESAJ