După 14 ani, fetele lui Dragan Petricevic reaprind spiritul “U” la Cluj

V-am mai spus că sunt un out-sider în ceea ce privește sportul. Dar asta nu mă face orb, nici surd. Aseară am simțit cum n-am mai simțit din anii ’80 pe când mai mergeam pe la meciurile de fotbal ale Universității, că “sala” poate da tonul jocului din teren.

Spre deosebire de meciul de anul trecut al fetelor lui Dragan Petricevic cu Sepsi Sfântu Gheorghe, Galeria „U” nu a mai derapat în imprecații ieftine ca răspuns la prostia galeriei Sepsi, ci a fost al șaselea jucător din teren.

Da, la modul sec. echipa de baschet feminin Universitatea Cluj a fost învinsă ieri seară, pe teren propriu, de campioana en-titre, Sepsi Sfântu Gheorghe, cu scorul de 72-68 (40-35), şi conduce cu 2-1 la general în finala Ligii Naţionale. Dar și Sepsi a fost învinsă pe teren propriu – și sunt convins că galeria Sepsi a fost al șaselea jucător în teren acolo, la fel de redutabil ca și galeria noastră la Cluj!

Pentru specialiști și tabela de marcaj, câștigătoarea se decide azi.

Zice Dragan Petricevic (JOS PĂLĂRIA, драги мастер!) citat de Monitorul de Cluj:

„Încerc să găsesc un răspuns care a fost vizibil din prima secundă. La capitolul organizarea jocului și la capitolul conducător de joc. Cred că înțelegeți ce înseamnă lipsa unui conducător de joc. Nici măcar cel de rezervă nu îl avem. Noi încercam să găsim soluții împotriva unei echipe cu cea mai bună apărare. Nu am reușit de foarte multe ori astăzi, dar am reușit la final totuși să ne apropiem și dacă eram un pic mai lucizi, spre final, dacă nu ne-am fi grăbit în câteva atacuri, poate am fi învins meciul, poate nu. În orice caz, eu pot doar să-mi felicit jucătoarele pentru faptul că au rezistat foarte bine într-o sală plină, mare parte dintre ele pentru prima dată într-o finală și cu toate neajunsurile, nu am fost atât de departe, asta nu înseamnă că victoria celor de la Sfântu Gheorghe nu este meritată”, a spus antrenorul Dragan Petricevici.

Petricevici a mai spus că are încredere în jucătoarele sale, care „s-au autodepășit astăzi”.

„Mâine este o altă zi și mâine este un alt meci. Am încredere în potențialul acestei echipe, sunt obosite, s-au autodepășit în mai multe momente astăzi, eu sunt convins că vor găsi suficientă energie să lupte. Atmosfera a fost atât de frumoasă încât doresc să nu o uit și doresc să o mai văd și cred că prin asta am spus tot. Cred că trebuie să muncim în continuare, cu tot spiritul pe care l-am arătat pe teren, să aducem acest public în sală și pe parcursul sezonului, nu doar în meciul din finală. Mulțumesc publicului și sper să ne vedem în același număr și mâine. Acum trebuie să arătăm dacă comunitatea clujeană înțelege ce înseamnă lupta pentru titlu sau nu. După părerea mea, fără să pot să promit că vom învinge mâine, cred că ar trebui să fie și mai multă lume.  Și dacă nu va fi la fel de plin, dacă unii au pierdut speranța după meciul de astăzi, eu le mulțumesc că au fost astăzi aici și sper ca pe viitor vor mai veni. Astăzi, toți au fost minunați”, a mai declarat la finalul meciului antrenorul Dragan Petricevici.

Pentru mine câștigul a fost ieri seară: clocotul sălii, spectacolul din teren! Azi mă duc fix pentru spectacol – tot ceea ce trebuia să fie câștigat, s-a câștigat. După doi ani de muncă în singurătate a antrenorului Dragan Petricevic, a fetelor și a prostului de Liviu Alexa care a umblat de năuc după bani într-un oraș rece, cu o administație cu mentalitate de maneliști, pentru care “spectacol” este doar mititelul sfârâind la grătar în centrul orașului și hoardele năuce de minori bântuind străzile municipiului pe muzica discotecii ilegale în aer liber numite Untold, s-a câștigat suflet. Măcar pentru seara trecută și, sper, pentru seara aceasta. Și s-a câștigat respect. În mod cert al meu și al prietenilor mei pentru prostul și nesimțitul ăla gras care ne arată că știe să-și ducă visul până la capăt.

Până și respectul campionilor en-titre a fost câștigat. O zice explicit antrenorul celor de la Sepsi Sf. Gheorghe:

„O să atacăm campionatul mâine. Suntem pregătiți fizic, psihic, e greu să spun ce se va întâmpla mâine, dar cred că suntem pregătiți mâine să luptăm ca astăzi. Jocul a fost greu. Toți jucătorii noștri au dat totul pe teren. Atmosfera a fost grozavă, este un punct grozav pentru baschetul românesc„, a precizat Zoran Mikes, antrenorul celor de la Sepsi.

“Atmosfera a fost grozavă, este un punct grozav pentru baschetul românesc” – asta s-a câștigat în mod cert după doi ani de muncă susținută. La meci au asistat un număr record de spectatori, peste 2000. Sper ca azi să văd mai mulți, să nu pot respira în sală. Toată munca aceasta de până acum merită răsplătită cu un mic incendiu sufletesc.

După 14 ani, avem o finală a campionatului feminin de baschet în „Horia Demian”.

Ultima oară când Sala Sporturilor „Horia Demian” a găzduit o partidă din finala întrecerii interne a fost în 2003, atunci când ”studentele” au întâlnit formația din Târgoviște, cea care avea să își adjudece trofeul.

BRAVO!

PS: Banii puși la bătaie de către sponsorii Sepsi Sfântu Gheorghe în acest joc sunt cu două, trei vagoane (poate mai mulți, ce știu eu?) decât cei pe care a reușit Alexa să-i strângă. În timp ce Emil Boc și Alin Tișe se dau patrioți locali, cei din secuime și din Sfântu Gheorghe chiar sunt și contribuie pentru sportul local. Dar pentru cei doi de mai sus „sport” înseamnă doar cum să-și lipească numele în mod populist de câte ceva: o clădire, un eveniment, o chestie în care se merge la „sigur” (ca niște Dinu Păturică ai imaginii publice ce sunt), nu de lucruri mici din care lor nu le „iese” nimic.

Prietenii mei remarcau, la ieșirea din sală, trecând prin Parcul Central cât de rece și trist era acesta chiar dacă colcăia de tineret. Că nu nu există nimic în zona centrală, în zona spațiilor „de făcut sport” și discoteci ilegale în aer liber (că în asta s-au transformat investițiile sportive ale Clujului), care să amintească permanent de gloria sportivă a acestui oraș, de generațiile care i-au adus faimă prin sudoare, entuziasm și muncă susținută, nu din opintit de limbă.

Orașul acesta oferă tot ceea ce are de oferit celor care-l aleg să-l locuiască. Dar sunt dintre aceia care nu au nici un pic de empatie față de orașul care i-a adoptat și se comportă în el ca niște needucați care au văzut pentru prima dată becul aici. Și n-au înțeles nimic. De aceea și încearcă să-i distrugă sufletul.

(sursa ziardecluj.ro)