Cunoscut şi judecat pentru câteva ţepe imobiliare, Traian Floarea Ianson, cunoscut acum sub numele de Traian Onuc cere strămutarea dosarului din Cluj-Napoca. Acesta a formulat de-a lungul timpului trei cereri de recuzare împotriva judecătorului, însă toate au fost respinse. În acelaşi timp, imobiliarul clujean a făcut mai multe plângeri penale împotriva mai multor judecători, procurori şi ofiţeri judiciari care l-au anchetat în cadrul zecilor de plângeri penale depuse împotriva lui de diferiţi clienţi nemulţumiţi. De asemenea, el a formulat plângeri penale şi împotriva clienţilor lui şi a avocaţilor acestora.

 

Traian Floarea Ianson, cunoscut acum sub numele de Traian Onuc este un tânăr imobiliar clujean acuzat de mai multe persoane de înşelăciune. El le-a promis oamenilor că le vinde apartamentele din trei blocuri de câte opt etaje (două pe strada Miko Imre nr. 14 şi un alt bloc pe strada Fabricii nr. 67), dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Niciunul dintre proiectele derulate de acesta nu respectă autorizaţia de construire, în fapt, oamenii au cumpărat apartamente în clădiri autorizate ca birouri. Ba mai mult, Onuc a vândut de mai multe ori aceleaşi apartament la clienţi diferiţi sau apartamente la etajul 9, într-un bloc care în realitate are 8 etaje sau situate la etajul 5, deşi imobilul a fost avizat doar cu 3 etaje şi etajul 4 retras. Din acest motiv, cumpărătorii nu au putut să-şi intabuleze locuinţele şi îl acuză pe Traian Onuc că le-a nenorocit viaţa, aceştia trăind acum în condiţii inumane, constrânşi fiind de faptul că şi-au irosit economiile de-o viaţă cumpărând iluzii cu zeci de mii de euro, iar acum nu mai au nimic.

Iniţial, Traian Onuc a fost arestat, apoi a fost eliberat sub control judiciar, stare în care este judecat şi cercetat în mai multe dosare.

  

Măsura preventivă, contestă din nou

Traian Onuc va contesta din nou măsura preventivă prin care i s-au impus mai multe obligaţii între care cele de a nu desfăşura activităţi de a construiri şi de a nu vinde imobilele de pe străzile Fabricii şi Miko Imre, pentru care a fost trimis în judecată.

Onuc a mai contestat măsura controlului judiciar, însă fără noroc. Spre exemplu. în mai 2017, judecătorul a hotărât:”În temeiul articolului 207 din Codul de procedură penală, constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată împotriva inculpatului Onuc Traian (anterior Floarea Ianson Traian), şi menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Onuc Traian.

În temeiul art.215, alin.1 si 2 din Codul de procedura penala, pe timpul cât se afla sub control judiciar, inculpatul trebuie sa respecte următoarele obligaţii:

  1. a) să se prezinte la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;
  2. b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;
  3. c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat;
  4. d) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă,
  5. e) să nu depăşească limita teritorială a judeţului Cluj, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar care a dispus sau menţinut măsura;
  6. f) să nu efectueze tranzacţii având ca obiect înstrăinarea de drepturi (reale sau personale) asupra imobilelor situate în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 65-67 şi în Cluj-Napoca, str. Miko Imre, f.n. – corpuri C1 si C2, respectiv antecontracte de vânzare-cumpărare cu privire la spaţiile compartimentate în cadrul construcţiilor ori cu privire la construcţiile edificate sau aflate în curs de edificare, după caz, contracte de schimb care vizează spaţiile în discuţie şi alte asemenea contracte de cesiune de drepturi cu titlu oneros ori gratuit.
  7. g) să nu desfăşoare activităţi de construire şi activităţi conexe (organizare de şantiere, lucrări de construire, lucrări de utilare a clădirilor, lucrări de finisare a construcţiilor) respectiv orice alte activităţi desfăşurate în scopul producerii de bunuri imobiliare precum şi restaurare, reparare ori întreţinere cu privire la imobilele situate în Cluj-Napoca, str. Fabricii nr. 65-67, respectiv în Cluj-Napoca, str. Miko Imre, f.n. – corpuri C1 si C2.

În temeiul art.215, alin.3 din Codul de procedura penală atrage atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În temeiul art.215, alin.4 din Codul de procedură penală supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către organul de poliţie în raza căruia locuieşte efectiv inculpatul, în condiţiile legii”, a hotărât judecătorul.

 

Traian Onuc cere strămutarea dosarului

Totodată, săptămâna viitoare se va judeca la Curtea de Apel Cluj strămutarea dosarului. Traian Onuc, prin avocat, consideră că imparţialitatea judecătorului este afectată, invocând prevederile art. 71 din Codul de procedură penală.

„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor instanţei este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calităţii părţilor ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanţă militară competentă la o altă instanţă militară de acelaşi grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secţiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile”, se menţionează în art. 71.

Traian Onuc consideră că nu este judecat corect, dat fiind faptul că fiind supus măsurii controlului judiciar, măsură solicitată de către Parchet, contestaţiile care se depun faţă de această propunere  ”cad” neîntâmplător la acelaşi complet de judecată, Teodora Loredana Ivaşcu (fiica fostului şef al IPJ Cluj Pop Puşcaş Teodor, patronul firmei de pază PP Protect). Practic, aceasta este magistratul care l-a judecat pe Onuc de fiecare dată de când se află sub control judiciar, ori măsura arestului preventiv. Acesta a formulat cerere de recuzare împotriva magistratului, însă aceasta s-a respins, fără ca avocatul inculpatului să fie solicitat pentru a depune concluzii cu privire la cererea de recuzare, solicitarea făcându-se oral în faţa judecătorului recuzat.

Şi împotriva procurorului Anca Lazăr, fiica procurorului general al României, Onuc a cerut recuzarea acesteia, însă judecătorul i-a respins cererea:

”În temeiul articolelor 65 raportat la art.64, alin.1, lit.f din Codul de procedura penala respinge ca neîntemeiata cererea de recuzare formulata de către inculpatul Onuc Traian în dosarul penal nr.3263/211/2017/a1.1 al Judecătoriei Cluj-Napoca împotriva doamnei procuror Anca Lazar, ca fiind neîntemeiata.”, a decis judecătorul.

Amintim că în această speţă sunt implicaţi vreo 15 notari şi 50 de avocaţi din Cluj, încă un motiv pentru strămutarea dosarului se consideră necesară.

 

Plângeri penale pe capetele procurorilor şi magistraţilor

În acelaşi timp, Traian Onuc a făcut plângeri penale împotriva clienţilor lui, a avocaţilor acestora, a procurorilor, poliţiştilor şi judecătorilor care au avut de-a face cu el.

Pe procurorul Daniela Crăciunescu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cuj, o acuză  de ”instigare la infracţiunea de represiune nedreaptă” pentru că a cerut prelungirea arestului preventiv. Pe Georgeta Câmpean, ofiţer judiciar, o acuză de comiterea aceleiaşi infracţiuni pentru că ar fi dispus reţinerea lui pe o perioadă de 24 de ore. De asemenea, pe procurorii Călin Marius Pantea şi Dragoş Gheorghe, pe judecătorul Gabriela Moţ îi acuză tot de represiune nedreaptă, culminând cu o serie de acuzaţii împotriva magistratului Cristi Vasilică Danileţ, fost membru CSM şi reprezentat au judecătorilor din România. Împotriva lui Danileţ are chiar mai multe capete de acuzare: abuz în serviciu, represiune nedreaptă şi complicitate la şantaj! Din plângerea împotriva judecătorului Danileţ se pot spicui câteva rânduri.

”Cu privire la abuzul în serviciu, apreciez că acesta a existat şi prin prisma faptului că nu mi s-a oferit ultimul cuvânt. Astfel, potrivit textelor legale incidente măsurilor preventive, atunci când inculpatul este prezent, acesta trebuie să primească ultimul cuvânt. Judecătorul în cauză nu mi-a acordat ultimul cuvânt, a închis judecata şi dosarul, ca mai apoi la cererea mea expresă, să revină să redeschisă şedinţa şi să îmi ofere ultimul cuvânt. Am început să citesc o declaraţie, moment la care acesta s-a enervat, şi după mai puţin de 1 minut a spus că şedinţa s-a încheiat, că îmi retrage ultimul cuvânt, pe un ton nepotrivit cu demnitatea de magistrat. Situaţia este intolerabilă, şi trebuie sancţionată”, spune Onuc în plângerea penală depusă împotriva magistratului Danileţ.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.