Emil Aluas: ”Ardeleanului ii place sa faca lucrurile perfect”

Reporter: Cum merg pregatirile pentru alegerile din 2012?

Emil Aluas: Astept de la generatia tanara sa ma inspire. „Noi dorim o tara ca afara”. Dar dorim si sa existe o mandrie ca suntem ardeleni si banateni. Ca sa nu mai spuna tinerii doar ca ”suntem europeni”. Intr-adevar, e un lucru bun ca se spune asa, insa mai avem cale de vreo doua-trei generatii pana sa fim egali cu europenii. Deci trebuie sa ne mentinem radacinile care sunt ale noastre, ale ardelenilor si ale banatenilor.

Referitor la alegeri, suntem convinsi ca noi, ardelenii si banatenii, putem sa ne inscriem in valorile vest-europene cat mai curand posibil, suntem absolut convinsi. Sunt niste particularitati pe care noi le avem din istorie, iar noi vom reusi sa ne incadram la cerintele, in valorile si cultura vest-europeana. Ceea ce as vrea foarte mult sa transmit noii generatii de clujeni… daca avem curajul, trebuie sa facem schimbari radicale. Trebuie sa schimbam ceva imediat, pentru ca lumea nu mai are rabdare sa astepte. Trebuie sa avem curajul sa nu mai punem oameni care sunt la putere in Cluj din 1990, aceiasi oameni. Nu se mai poate. Pe asta ma bazez eu, ca si candidat, pe voturile tinerilor cu varsta cuprinsa intre 19 si 38 de ani.

Rep.: Dumneavostra cum ii vedeti pe ardeleni?

E.A.: Sunt foarte multe lucruri pozitive. Dar eu, fiind ardelean, nascut si crescut atat ca om, cat si intelectualmente, dar si profesional in Ardeal, ma vad ca un om care nu ma multumesc cu putin niciodata. Avem un slogan la fundatie, care este, de fapt, un slogan inventat de mine. ”Do the best or don’t do it at all”. Deci ardeleanului ii place sa faca lucrurile perfect, ceea ce pe noi ne-ar duce extraordinar de mult inainte spre Europa de Vest. Asa vad si ardelenii si banatenii. Suntem oameni tenaci, cinstiti si trebuie sa facem lucrurile foarte, foarte bine. Asa va fi si la primaria condusa de mine, la primaria din Cluj. Primaria va apartine generatiei tinere in toate departamentele de conducere. Va fi o primarie condusa de profesionisti. Tineri care au o profesie din facultatea pe care au terminat-o. Deci va fi o primarie tinara, moderna, profesionista. Deja, 12 tineri clujeni mi-au promis ca se vor intoarce acasa din strainatate, unii chiar absolventi la Cambridge si la Harvard. 154 de tineri au fost trimisi la studii in strainatate pe cheltuiala statului roman, 34.000 de dolari pe an. Nici unul nu a primit de lucru cand a venit acasa. Mai avem un avantaj extraordinar, acela ca suntem centru universitar. Avem foarte multi tineri profesionisti fara locuri de munca, dar care sunt doritori sa munceasca intr-o atmosfera de profesionalism.

Rep.: Credeti ca intrarea in spatiul Schengen ii va aduce mai aproape pe ardeleni de Europa Occidentala?

E.A.: Nu. Am informatii din surse de incredere ca accesul nostru la spatiul Schengen nu se datoreaza nici aspectelor tehnice, nici celor politice, ci unei neincrederi generale vis-a-vis de tara noastra. Si, daca luam elementele care ne reprezinta in momentul de fata in Europa de Vest, este justificata. Nu toata lumea care merge la Paris, Viena, Berlin sunt oameni de conditia celor mai buni cetateni ai Ardealului si Banatului. Dar aceasta neincredere s-a construit de-a lungul a zeci de ani si acum este foarte greu sa schimbi mentalitatea si perceptia vest-europeanului. Eu sunt convins ca Ardealul si Banatul vor intra in spatiul Schengen.

Rep.: Cum credeti ca am putea sa trecem peste aceasta neincredere?

E.A.: Pentru aceasta noi trebuie sa facem ceva. Am spus ca unul dintre primele lucruri pentru care as lucra in primii doi-trei ani ar fi sa aduc cinci consulate straine la Cluj. Mi s-a raspuns cu ironii. Dar pentru a avea vestul la tine acasa, trebuie sa ii acorzi absolut orice beneficii pentru ca vestul sa vina aici. Putem sterge aceasta neincredere. Pe noi ne intereseaza consulatele unor tari cel putin de nivelul Romaniei. Ma refer la Austria, Danemarca, Suedia si partea bavareza a Germaniei. Deci este un prim pas pentru a sterge neincrederea vesticilor fata de Cluj, Ardeal si Banat. Acelasi lucru se poate face si la Timisoara. Aceasta ar fi doar o idee, dar mai sunt si altele.

Rep.: Si daca am fi capitala culturala?

E.A.: Trebuie sa fiu foarte cinstit cu toti clujenii, deja Timisoara este inaintea noastra. Este si din acest puncte de vedere, al pregatirii pentru nominalizarea la capitala culturala europeana. Acum au inceput deja sa se mentioneze anumite structuri la Cluj care au inceput sa pregateasca orasul pentru competitie, ceea ce este foarte bine, ceea ce inseamna ca scopul nostru este atins. Daca am fi si nominalizati pentru capitala culturala in 2020, aceasta neincredere s-ar diminua foarte mult din partea Vestului.

Rep.: De ce proiecte am avea nevoie, de exemplu, pentru a fi nominalizati?

E.A.: Refacerea centrului istoric. Clujul are profesori deosebiti, arhitecti, o intitutie de arta si design. As lua toata zona centrala, inclusiv Bulevardul Eroilor unde totul este o bataie de. Ca sa schimbi o clanta la o usa care da in strada in Nurnberg nu o poti face fara aprobare. De fapt, noi suntem un oras care, prin arhitectura si tot ce avem in zona centrala, apartinem unei culturi germanice din centrul Europei. Asta ar fi una dintre masurile pe care noi trebuie sa le luam pentru a castiga calitatea de centrul cultural european pentru 2020. Este putin tardiv pentru ca centrul este facut. Ceea ce in schimb se poate face de acum incolo trebuie sa fie in acordanta cu stilul cultural al unui burg din centrul Europei, ca noi sa putem sa fim comparabili cu Regensburg, Nurnberg, Linz, Graz. Trebuie, de asemenea, sa implementam la nivel local niste chestiuni de disciplina la nivelul comportamentului cetatenilor. Si asta porneste de la statutul cersetorilor care deja sunt in orasul nostru si terminand cu felul in care arata sau cum se comporta un vanzator de zarzavat. Toate astea contribuie si la castigarea increderii in Cluj si la nominalizarea pentru capitala culturala.

Rep.: Contribuie la aceasta si construirea Centrului Cultural Transilvania?

E.A.: Sa zicem ca da. Noi am facut o socoteala financiara, 60 de milioane de euro pentru un grup cultural. Mi-e frica, insa, sa nu se faca intr-un loc in care nu este semnificativ. Amplasamentul indicat nu este un loc potrivit pentru un Centru Cultural Transilvania la Cluj, care trebuie sa ramana la nivel de Ardeal si Banat, un centru important pentru ca suntem capitala Ardealului. Sunt convins ca este nevoie de un centru cultural, dar el ar trebui sa devina si simbolul orasului Cluj ca si cladire.

Rep.: Considerati ca s-au mai facut pasi in directia regionalizarii?

E.A.: Nu, noi avem in Romania, mai ales la Bucuresti, un talent de a ne misca cu pasi foarte mici. Exista un deadline, care este 31 decembrie 2012. Trebuie sa marim presiunea nostra ca miscare politica, plus societatea civila din Ardeal si Banat, trebuie sa facem presiuni ca procedura de regionalizare sa fie totusi implementata pana la 31 decembrie 2012.

Rep.: De cine este impus acest termen?

E.A.: De Bruxelles. In ideea ca Uniunea Europeana va fi o Europa a regiunilor, asta vrem si noi in Transilvania. Cu atat mai mult cu cat suntem multietnici. Ma refer la cel putin un milion si jumatate de maghiari, inca mai avem comunitati germani, avem in nord comunitati de ruteni si avem in Banat comunitati de croati, sarbi si bulgari.

Rep.: Cum vedeti dezvoltarea turistica a Clujului?

E.A.: Sunt convins ca Clujul poate sa deserveasca ca si centru turistic extraordinar de eficient si foarte bine plasat geografic pentru toate regiunile din Ardeal si Banat si nu numai. Avem in programul primariei Cluj un departament special care va avea un fel de autonomie si va deservi tot ce inseamna turism, diferite categorii de turism. Foarte recent am dat de un departament al Uniunii Europene la Bruxelles care se ocupa de acest sector. Dispune de foarte multi bani, un buget de peste 11 miliarde de euro pentru o perioada de doi ani alocat ca si fonduri nerambursabile la orice forma de turism, in speta in zona central-europeana. Noi, in ceea ce priveste turismul, avem o problema de infrastructura.