Emil Boc a fost amendat pentru discriminarea persoanelor cu handicap. Înalta Curte a dat verdictul final

340

Primăria municipiului Cluj-Napoca a fost amendată de mai multe ori de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, după ce acesta a adoptat o hotărâre prin care a solicitat ca toate primăriile din România să asigure facilităţi ale mijloacelor de transport în comun pentru persoanele cu dizabilităţi. Această decizie a adus pe mesele judecătorilor un dosar prin care Emil Boc a încercat contestarea sancţiunilor pe motiv de nelegalitate a aplicării acestora. După trei ani de judecată, instanţa superioară a dat verdictul final.  

 

Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a adoptat în luna aprilie 2014, o decizie prin care a solicitat primarilor din întreaga ţară ca în termen de şase luni să reevalueze contractele de autorizare a firmelor care asigură transportul local şi să asigure condiţiile de transport în comun pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii.

O dată cu adoptarea acestei hotărâri toate primăriile care nu s-au adaptat la această hotărâre urmau să fie amendate. Astfel, erau vizate 39 de municipii reşedinţă de judeţşi municipiul Bucureşti, în afară de Sibiu şi Miercurea Ciuc, care au implementat deja această cerinţă legală.

După ce au trecut cele şase luni de la adoptarea acestei decizii, CNCD a solicitat primăriilor din fiecare municipiuinformaţii cu privire la adaptarea parcurilor auto cu facilităţi pentru persoanele cu handicap.

Fiind întrebat de numărul total al mijloacelor de transport în comun din municipiul Cluj-Napoca şi numărul celor adaptate la aceste cerinţe, Emil Boc nu a comunicat nici o informaţie. După o evaluare a situaţiei , CNCD a constatat că din 194 de autobuze, doar 85 erau adaptate la facilităţi pentru persoane cu dizabilităţi, din 92 troleibuze, doar 62 şi din 37 tramvaie, doar 4. Astfel, primăria a fost amendată cu suma de 2.000 lei.

În anul 2015 numărul autobuzelor, troleibuzelor şi a tramvaielor pentru transportul în comun a crescut, iar Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a avut surpriza să constate că nici după ce a fost amendată, primăria nu a luat măsuri pentru a reglementa situaţia mijloacelor de transport. În urma celei de-a doua evaluări s-a constatat că din 207 autobuze, doar 95 erau adaptate, din 91 troleibuze, doar 62, din 37 tramvaie, doar 4 şi din 10 microbuze, doar 2.

În 2016 s-a întâmplat exact acelaşi lucru. CNCD a solicitat iarăşiinformaţii despre situaţia mijloacelor de transport în comun, iar primăria a ignorat acest aspect, neprezentând informaţii. După o evaluare, municipalitatea a fost amendată din nou cu 10.000 de lei pentru că nu a respectat cerinţa impusă şi prin urmare a discriminat persoanele cu dizabilităţi.

persoane cu dizabilitati

Emil Boc a dat în judecată CNCD

Sancţiunile aplicate de cei de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru Primăria municipiului Cluj-Napoca, a făcut ca Emil Boc să solicite în instanţă anularea acestui act administrativ pe motiv de nelegalitate.

În respectivul dosar, primarul municipiului Cluj-Napoca a susţinut că entitatea locală responsabilă de aşa numitele fapte de discriminare, nu este primăria ci, Consiliului Local căruia îi revine atribuţia de a asigura aceste condiţii persoanelor cu handicap.

„În ceea ce priveşteexcepţia lipsei calităţii procesuale active care constituie, atât temei al cererii de anulare, cât şi exemplificare a condiţiei cazului bine justificat, reclamantul arată că entitatea locală responsabilă de aşa numitele fapte de discriminare, nu este Primăria municipiului Cluj-Napoca ci, în opinia sa Consiliul Local căruia îi revin atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni. În esenţă, acesta asigură potrivit competenţelor sale cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind între altele şi serviciile comunitare de utilitate publică alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public şi transport local”, se arată în motivarea solicitării amenzii date de CNCD.

Pe lângă acestea, primarul a mai susţinut că a demonstrat CNCD-ului faptul că Municipiul Cluj-Napoca se preocupă încontinuu de modernizarea parcului auto prin achiziţionarea de noi mijloace de transport în comun, precum şi asupra faptului că începând cu anul 2004 orice achiziţie a acestora s-a făcut cu impunerea condiţiei de acces a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

„Pârâtul a ignorat toate aspectele prezentate de subscrisul şi a adoptat o hotărâre profund nelegală, care creează în mod absolut netemeinic atât prejudicii materiale instituţiei cât mai ales prejudicii de imagine. Practic, prin amendarea subscrisului, pârâtul creează convingerea publică asupra unui fapt complet nereal, respectiv că Municipiul Cluj-Napoca ignoră persoanele cu dizabilităţi locomotorii prin neîmbunătăţirea accesului acestei categorii de persoane la mijloacele de transport în comun”, a mai susţinut primarul.

CNCD a fost acuzat că a amendat primăria fără să ţină cont de întreg contextul în care se organizează transportul public şi fără să acorde atenţieexplicaţiilor oferite de aceasta.

Referitor la reînnoirea parcului auto, Emil Boc a susţinut că acest proces nu poate avea loc dintr-o dată, având în vedere că achiziţia mijloacelor de transport în comun este una deosebit de costisitoare pentru bugetul local. Astfel potrivit motivării, CNCD nu a putut acuza primăria că ar fi săvârşit prin inacţiune o faptă de discriminare a persoanelor cu dizabilităţi, atâta vreme cât autoritatea locală a demarat şi finalizat proceduri de achiziţii publice care au avut ca scop reînnoirea parcului auto destinat transportului în comun. Totodată cei de la Discriminare au fost acuzaţi că sancţionarea primăriei pentru o stare de pasivitate s-a produs într-un context jignitor atât timp cât aceasta a demarat în continuu proceduri de achiziţie a mijloacelor de transport în comun care să faciliteze aceste condiţii pentru persoanele cu handicap.

 

Decizia Înaltei Curţide Casaţie şi Justiţie

Procurorii au arătat că primarul este cel care coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate, astfel primăriei îi revine obligaţia de a lua măsuri specifice în vederea asigurării condiţiilor de transport pentru persoanelor cu handicap.

Curtea de Apel Cluj a decis să respingă acţiunea în contencios administrativ formulată de Primăria municipiului Cluj-Napoca cu scopul de a anula sancţiunea dată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Astfel, s-a constatat că aplicarea sancţiunii a fost făcută în baza condiţiilor legale, iar primăria trebuie să plătească o amendă de 2.000 lei pentru că a discriminat persoanele cu dizabilităţi locomotorii în sensul nerespectării condiţiilor de transport pentru această categorie de persoane.

În data de 7 noiembrie 2017, Înalta Curte de CasaţieşiJustiţie a menţinut decizia Curţii de Apel Cluj, după ce Primăria Cluj-Napoca a făcut recurs.

„Respinge recursul declarat de Primarul Municipiului Cluj Napoca împotriva Sentinţei nr. 515 din 4 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Cluj – Secţia a II- a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 noiembrie 2017”, arată soluţia pe scurt a soluţiei ÎCCJ.

În concluzie, acţiunile Primăriei municipiului Cluj-Napoca de a oferi facilităţi transportului în comun pentru persoanele cu handicap, nu au fost de ajuns, acest lucru ducând la amendarea acesteia de către CNCD. Cu toate că reînnoirea parcului auto este o procedură costisitoare şi de lungă durată municipalitatea este nevoită să grăbească acest proces pentru a evita alte eventuale amenzi.

LĂSAȚI UN MESAJ