Esecul Clujului in competitia Capitala 2021 discutata in Consiliul CIVIC

Pe ordinea de zi a ultimei sedinte a Consiliului Civic Local Cluj-Napoca s-a propus dezbaterea faptului ca Cluj 2021 a pierdut un titlu important, in fata celor din Timisoara.

Gazeta de Cluj va prezinta procesul verbal de la acea sedinta, inclusiv care au fost comentariile pe marginea acestui subiect.

Opinii si comentarii ale clujenilor despre esecul pierderii titlului de Capitala Europeana a Culturii-2021. Prezinta: dl. Radu Adrian Mlesnita.

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele:

• Seful echipei de proiect „Cluj-Napoca, Capitala Europeana a Culturii 2021” a trimis o scrisoare prin care ne-a comunicat ca nu vor putea participa la reuniunea CCL pentru ca nu au inca raportul final al juriului; implicit nu pot prezenta raportul cu punctele slabe si cele tari si vor amana chiar Adunarea Generala a Asociatiei, la care eram pregatiti si noi, membrii CCL sa ne prezentam (24 oct.).
• 4 ONG-uri importante si 3 universitati clujene importante au realizat in cadrul clusterelor transilvane: (1) o analiza a proiectului care s-a precalificat. (2) o analiza extrem de atenta, pertinenta si tehnica, fara conotatii politice sau afective asupra obsevatiilor juriului, comunicate in decembrie 2015.
• Clujul are toate resursele necesare pentru a scrie proiecte de nota 10; avem specialisti, cu experienta, care au lucrat in organizatii internationale, la Comisia Europeana, in Grupuri nationale si internationale de experti.  Clusterele transilvane au identificat pe unii dintre acestia si au propus echipei de proiect desemnate de Primar, 16 proiecte pliate pe recomandarile juriului, pentru a diminua handicapul din competitia finala si a evita un esec. Din pacate, unele dintre aceste proiecte nu s-au regasit in aplicatia finala, in favoarea altora fara consistenta introduse in mod arbitrar.
• Eforturile si propunerile Consiliului Civic in acord cu recomandarile juriului de preselectie nu au fost considerate de catre echipa de proiect ; aceasta a amanat repetat prezentarea lucrarii finale pana in luna iulie 2016, cand s-a constatat ca lucrarea nu era inca finalizata si prezenta multe erori de concept, tehnice si unele in dezacord cu ce a cerut juriul de preselectie.
• In august, reprezentantii Consiliul Civic au avut, la insistente, o ultima discutie tehnica cu echipa de proiect, cand s-a constatat ca proiectul a fost realizat de oameni nepregatiti pentru aceasta sarcina extrem de complexa, ca existau fisuri in proiect iar un esec era iminent.
• Aceasta ratare a locului 1, cerut de CCL, este de fapt o mare pierdere de imagine pentru comunitatea cultural-artistica clujeana, dar si din punct de vedere socio-economic, turistic, financiar etc.
• Se asteapta raportul juriului, care trebuia depus in maxim 30 de zile de la anuntarea castigatorului
• Specialistii echipei de proiect din Timisoara au fost mai bine pregatiti, au prezentat proiecte mult mai la obiect si mai valoroase (Petre Ungureanu).
• Timisoara a castigat pentru ca a avut experti in echipa, cu un CV universitar, cu abilitati academice exersate pe diverse proiecte, inclusiv europene, toate de succes. Ceea ce nu s-a regasit la echipa din Cluj.
• In echipa executiva a Asociatiei Cluj Capitala 2021 au fost pusi oameni agreati de autoritati. Motivul: disponibilitatea fondurilor alocate pentru competitia pentru titlul de Capitala Culturala Europeana si care acum nu se mai afla sub controlul unei comisii care sa monitoreze etapizat modul de gestionare al acestora.
• Puteau fi cooptati sau consultati membri echipei « Cluj Capitala Tineretului, care au dobandit experienta, au avut si proiecte reusite (dl Iosif Pop)
• Banii adunati pentru acest proiect sunt ai Asociatiei, care este o entitate privata, cu contributia Primariei, Consiliului Local, Consiliului Judetean, cotizanti ale membrilor, sponsorizari. .Doar la presiune societatii civile a fost dublat bugetul pentru cultura (dl Iosif Pop)
• d-l Vasile Surd: nu s-a implicat in proiectul Cluj Capitala Culturala Europeana datorita atitudinii impertinente a sefului echipei de proiect si a simtit atmosfera unui conflict intre generatii ; nu s-a tinut cont de sfaturile sale privind punerea in valoare a patrimoniului cultural clujean
• Clujul se lauda ca e oras cultural si universitar, dar nu se valorizeaza resursele culturale datorita conflictelor de interese, orgoliilor personale. De exemplu, vanzarea de carte e in scadere (Dan Constanda)
• Rezultatul actual a fost dat atat de lipsa project management-ului calificat cat si de lipsa competentelor echipei de proiect.
• Strategia Clujului pana in 2020, la care a contribuit aceasi echipa de proiect, a fost mai mult spre evenimente de divertisment decat o strategie culturala si fara consecinte dupa terminarea proiectului. Nu este suficient sa dai bani si atat – dai bani, dar in anumite conditii si pentru viitor.
• Nu s-a exploatat intregul potential al Clujului .(dl Pascal Fesneau)
  • De urmarit rezultatele si evenimentele Sibiului si Timisoarei: patrimoniul arihectural ingrijit, festivaluri de teatru, spatii reabilitate ingrijit.
  • ADR-NV a avut o pozitie de neimplicare activa in candidatura Clujului (desi este membru in Asociatia Cluj-Napoca 2021) sau a municipiului Baia Mare, deoarece este un ONG cu atributie publica in regiunea de NV, unde se aflau ambele orase candidate (Dna Ioana Dragos)
  • Ajutorul nerambursabil al expertilor germani competenti pe tema proiectelor europene si mai ales a celor culturale oferit de CAT Cluj a fost refuzat, fiind cheltuiti pentru consultanta banii asociatiei si implicit cei publici (RA Mlesnita).

In urma discutiilor purtate, au fost retinute urmatoarele intrebari:

• Au ramas fondurile alocate (de CL 15 mil euro + CJ 6 mil. euro) pentru acest proiect ?
• Cum se propune sa se gestioneze aceste fonduri?
• Ce se intampla cu aceste fonduri daca am iesit din concurs?
• Cum au fost alesi seful si echipa de proiect?
• Cum au fost cheltuiti banii pana acum?
• Daca echipa de proiect a vazut ca sunt 20 de recomandari, de ce au dat curs doar la 10-12, si restul au zis ca nu sunt foarte importante?
• Cine se face responsabil de hotararile luate si rezultatul final obtinut (locul 2 si pierderea titlului)?

Au fost propuse urmatoarele solutii si propuneri:

• Recomandam realizarea unui caiet de sarcini, urmarind ad literam criteriile de evaluare ale juriului (dl Petre Ungureanu)
• Este nevoie de a se revizui strategia culturala a Clujului pana in 2020 ; prezentarea de rapoarte trimestriale, semestriale, anuale.
• Este necesara o expertiza bugetara.
• Cuvintele cheie pentru orice demers al proiectului Cluj Capitala Culturala este „Strategie ”si „Project Management”.
• Societatea Civila – adica noi, trebuie sa generam o alternativa la solutiile si strategiile definite de catre  autoritatile locale sau centrale. De exemplul, un ONG dintr-un sat din Franta, planteaza zeci de soiuri de trandifiri si ii ingrijesc de zece ani, devenind celebrii in toata tara si atragand mii de turisti.
• Viitorul cultural al Clujului nu este numai al Primariei; noi, societatea civila suntem cei ce trebuie sa facem strategia.
• Se simte nevoia intaririi scolilor profesionale de arte si meserii (de exemplu: germanii sunt in parteneriat cu scoli profesionale din Brasov, de unde isi recruteaza ca angajati cei mai buni elevi)
• Impozitele sa fie redirectionate in tot mai mare masura spre societatea civila care devine din in ce mai competenta si mai organizata
• Este necesara o educatie civica, o implicare si un control asupra celor care cheltuiesc banii
• Clujul are nevoie de un re-Branding, pana acum nu s-a gandit o poveste reprezentativa, unica pentru Cluj  (D-l P. Fesneau)
• Solicitarea executiei Bugetare pe intreaga perioada pentru a sti ce au facut cu banii si ce vor face in viitor (dna F. Moldovan)
• Proiectele sunt scrise de oameni. Calitatea, competenta, abilitatile, responsabilitatea oamenilor respectivi te duc la locul pe care il obtii in final. In cazul Clujului echipa de proiect ne-a dus pe « second » (dl R. Mlesnita)