Eşecul urbanizării forţate

356

Clujenii care au ales să-şi construiască locuinţe în zone periferice ale oraşului, în aşa-zisele cartiere rezidenţiale, s-au trezit aruncaţi într-o lume rurală, departe de civilizaţie. Au vile, dar le lipsesc confortul. Un factor ce a determinat apariţia unor străzi care s-au dovedit a fi pericole pentru cei care locuiesc în zonele periferice îl reprezintă dezvoltarea rapidă a Clujului. Cartierele noi au apărut ca ciupercile după ploaie, iar dezvoltatorii imobiliari au primit autorizaţie de construire chiar dacă infrastructura lipseşte cu desăvârşire. Unii clujeni aşteaptă de ani de zile intrarea în normalitate prin asfaltarea străzilor.

 

Sunt orăşeni, locuiesc în vile, au maşini puternice la poartă şi stau în cartiere rezidenţiale ale Clujului, aruncate practic pe câmpuri. Au ales singuri să stea la periferie, au dat confortul blocurilor din centru pe viaţa tihnită, la casă, de la periferie, dar s-au ales cu un coşmar. Coşmarul lipsei unor utilităţi, care i-a aruncat departe de civilizaţie.

Autorităţile locale nu le-au promis nimic, le-au dat autorizaţia de construcţie, iar anual le transmit lista cu taxe şi impozite. Poate îşi amintesc de ei o dată la câţiva ani, dar sunt amăgiţi mai mult cu vorbe. După aceea o iau de la capăt cu lungul şir de cereri. Au noroc dacă printre vecini se află vreo persoană cu influenţă la nivelul urbei. Numai aşa asfaltarea ajunge mai repede la ei. Îşi rup maşinile prin hârtoapele drumurilor desfundate mai ceva decât uliţele unui cătun, iar ambulanţele sau pompierii ajung cu întârzieri majore la ei

 

Ţara de la oraş

În cartierul Mănăştur Sud, oamenii îşi croiesc drum pe unde le este mai uşor. Au pus doar nişte piatră pe drum, însă cum pe acest drum se construieşte mai tot timpul, vin maşini de mare tonaj încărcate cu materiale de construcţii, iar denivelările cresc văzând cu ochii. Pentru clujenii care locuiesc în această zonă, drumul către casă sau către serviciu este un calvar. Şi firmele de salubritate ajung cu întârziere, sunt situaţii când din cauza drumurilor impracticabile, maşinile de ridicare a gunoiului nu ajung de fiecare dată când ar trebui.

O clujeancă ce locuieşte pe strada Mircea cel Bătrân din cartierul Mănăştur Sud a cerut primăriei să rezolve problema drumurilor din zonă, unde de multe ori străzile din zonă devin cu adevărat inaccesibile.

”În urmă cu mai bine de o săptămână s-au efectuat lucrări de branşamente apă-canal pe strada Bucovina, de unde avem acces pietonal, dar nu s-au refăcut zonele iniţial pietruite, aşa cum erau ele. Când a plouat ne-am împotmolit în pământ.

Am scris în primăvară (n.r. sesizare) referitor la situaţia de aici, la faptul că se autorizează în continuare construcţii, dar nu există niciun drum propriu-zis de acces, situaţia e tot mai grea şi uneori Rosal refuză ridicarea deşeurilor datorită condiţiilor de drum. Aţi răspuns ca fiind rezolvată problema, în sensul că aveţi un conflict juridic în zonă. În calitate de cetăţean al oraşului, plătitor de impozite, nu pot să accept această argumentare pentru lipsa de acces rutier la bloc”, reclamă Mihaela Selistean.

 

Străzi inaccesibile pompierilor şi ambulanţelor

Dincolo de pericolul reprezentat de aceste străzi pentru maşinile clujenilor, cea mai mare problemă este că nici echipajele de salvare nu au acces, astfel că sunt nevoite să ocolească, iar timpul de răspuns la eventualele solicitări creşte foarte mult.

Clujenii au cerut în repetate rânduri în audienţă la Primăria Cluj-Napoca modernizarea străzii

„Am fost de câteva ori în audienţă la primar şi acelaşi răspuns l-am primit de fiecare dată, că strada Huedinului este strada privată şi nu se poate să se bage pe ea să execute lucrări de modernizare. Asta înseamnă că vor mai fi incidente de genul ăsta şi se poate întâmpla orice. Iarna nu putem urca, avem copii mici. Nu poate urca salvarea şi n-am putut urca noi cu maşinile noastre”, a mai spus un locatar din zonă.

Străzile din cartierul Mănăştur Sud se numesc străzi doar în acte, în realitate e un drum impracticabil în condiţii meteo nefavorabile. Accesul pe strada Mircea cel Bătrân se face din strada Huedinului, stradă neasfaltată. Situaţia acestor străzi se înrăutăţeşte tot mai mult pe an ce trece, iar faptul că se construieşte încontinuu în jur pe un drum neasfaltat trezeşte revoltă între cetăţeni, mai ales că pe aceste drumuri circulă maşini cu materiale de construcţii de mare tonaj care strică şi mai mult drumurile.

La fel este şi pe strada Hector Berlioz şi strada Johann Sebastian Bach, iar în situaţii de forţă majoră drumurile publice mai sus menţionate nu sunt accesibile maşinilor de pompieri şi salvare.

În 2011, o vilă de lux a luat foc pe strada Sebastian Bornemisa, etajul superior şi acoperişul au ars în totalitate. Martorii au povestit la acea vreme că pompierii nu au ştiut unde e strada pentru că deşi apărea ca stradă ei nu ştiau unde să vină. Aceştia au mai spus că nu e prima dată când au avut nevoie de salvare şi nu au ajuns la destinaţie din cauza drumurilor inaccesibile, mai ales iarna când nici nu se poate urca dacă e zăpadă. Vecinii din zonă i-au ajutat pe cei cărora le-au ars casa să-şi scoată la timp copiii din casă.


Acuzaţii aduse primăriei

Probleme de circulaţie din zona Mănăştur Sud pot fi rezolvate doar dacă cineva cumpăra accesul spre strada M. Zsigmond, în prezent proprietate privată.

Locuitorii din ansamblurile din zona Mănăştur Sud au acuzat primăria că refuză să vină cu o soluţie pentru îmbunătăţirea traficului auto, dar şi a celui pietonal prin repararea aleilor de acces, crearea unui acces nou spre strada Câmpului.

În schimb, administraţia dă undă verde şantierelor şi traficului greu care creează dificultăţi şi mai mari riveranilor. Oamenii au pus asta pe lipsa de voinţă a primăriei, însă reprezentaţii administraţiei publice nu au reacţionat la propunerile cetăţenilor.

„Şi acum riveranii pot accesa acest drum, însă trebuie să parcurgă o distanţă mai mare. Situaţia acceselor s-a acutizat în momentul în care s-au vândut parcelele din PUZ-ul iniţial. De exemplu, ai o parcelă la 100 de metri faţă de stradă pe care o împarţi în două. Normal pentru partea din spate prevezi un acces. Nu vrei să-l predai la primărie pentru că e drumul spre locuinţa ta. În perioada 2006-2007 în perioada de boom nu se predau mai întâi drumurile din documentaţii. Ulterior s-au facut amendamente. Aceeaşi problemă o au şi cei de pe Edgar Quinet stradă în proprietatea beneficiarului PUZ-ului iniţial, Mănăştur Holding. Cu aceasta nu sunt probleme de nerespectare a profilului din PUZ cum sunt în alte zone ale Clujului ci cu identificarea acestui beneficiar. E şi în avantajul acestuia să cedeze drumul pentru că nu mai plăteşte impozit pe el. Doar trebuie găsit”, a menţionat acum câţiva ani, fostul preşedinte al Comisiei de Urbanism, Adrian Popa.

LĂSAȚI UN MESAJ