Ţările din Europa au opinii împărţite referitoare la exploatarea gazelor de şist care a provocat un boom energetic în Statele Unite, însă ale cărei riscuri pentru mediu naşte prudenţă pe Bătrânul Continent, comentează vineri AFP.
Explorarea gazelor de şist a început în unele ţări europene, însă niciuna nu a început exploatarea acestora, conform datelor primite de France Presse. În plus, cantitatea exactă a acestor rezerve nu a fost stabilită.
Cei care susţin exploatarea gazelor de şist consideră că acestea ar permite reducerea facturii energetice în Europa.
Din contră, alţii estimează că gazele de şist nu reprezintă o ‘reţetă miraculoasă’, atrăgând atenţia asupra condiţiilor mai dificile de exploatare în Europa – dată fiind complexitatea formaţiunilor geologice şi densitatea demografică – şi riscurile de poluare ca urmare a tehnologiei fracturării hidraulice.
ŢĂRI CARE AU DAT UNDĂ VERDE EXPLORĂRII GAZELOR DE ŞIST
Polonia doreşte astfel să-şi reducă dependenţa de gazul rusesc. Cincisprezece grupuri internaţionale s-au arătat interesate, 44 foraje de explorare au fost deja realizate. ExxonMobil s-a retras însă din cauza rezultatelor nesatisfăcătoare. Exploatarea ar putea începe în 2014.
Marea Britanie: foraje de explorare prin fracturare hidraulică au fost autorizate în decembrie 2012.
România, Ungaria şi Spania au acordat de asemenea autorizaţii de explorare şi susţin gazul de şist, adaugă AFP.
Lituania a adoptat un proiect de lege pe 30 mai care deschide calea unui contract de prospectare şi explorare cu compania americană Chevron.
Bosnia dispune de un contract de foraj de explorare.
Deşi Suedia şi Danemarca au emis licenţe de explorare, şistul nu este o prioritate în ‘mixul’ lor energetic şi în cele două ţări există în continuare reticenţe privind fracturarea hidraulică.
ŢĂRI CARE AU SPUS ‘NU’ GAZULUI DE ŞIST
Franţa: Prima ţară care a interzis fracturarea hidraulică în 2011 din cauza riscurilor pentru mediu. Bulgaria şi regiunea spaniolă Cantabria au făcut la fel.
De asemenea, Italia a subliniat în strategia sa naţională că nu are nicio intenţie să se angajeze într-o eventuală exploatare a gazelor de şist.
ŢĂRI CARE NU AU RESPINS ÎN TOTALITATE IDEEA, ÎNSĂ NU AU LUCRĂRI DE EXPLORARE
Germania nu a dat undă verde forajelor de explorare. Cancelarul german Angela Merkel nu şi-a exprimat niciodată opoziţia totală faţă de fracturarea hidraulică, însă a reiterat faptul că ar trebui demonstrată absenţa pericolelor şi utilizarea acestui procedeu ar trebui să strict supravegheat.
Olanda a acordat două permise de explorare, însă ‘din cauza potenţialului impact asupra mediului, guvernul investighează în legătură cu riscurile pe care le presupune acest procedeu înainte ca societăţile să înceapă forajele’.
În Belgia sunt în curs de desfăşurare studii privind riscurile exploatării gazului de şist.
În Cehia, este în pregătire un moratoriu care suspendă până la doi ani orice activitate de cercetare în acest domeniu.
Austria a afirmat că este nevoie de un studiu de impact asupra mediului pentru orice foraj de explorare. Până în prezent nu a fost lansat niciun astfel de studiu.
În Slovacia, Finlanda, Islanda, Letonia, Norvegia, Rusia, Serbia, Macedonia, Muntenegru, Kosovo şi Albania nu s-au acordat licenţe de explorare fie din cauza rezervelor scăzute, fie pentru că sunt preferaţi alţi combustibili. Explorarea gazului de şist a fost abandonată în Portugalia.AGERPRES
