Europarlamentarii romani nu au o activitate satisfacatoare in UE

Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum a lansat la începutul săptămânii trecute studiul „Europarlamentarii la raport: cum ne reprezintă în Europa?” ce conţine analize privind activitatea delegaţiei României în legislativul european.
Studiul îmbină analiza calitativă şi cantitativă a activităţilor (rapoarte, voturi, declaraţii etc.) cu cercetarea de teren la Bruxelles.

Doar câţiva eurodeputaţi se descurcă bine

Cercetarea s-a desfăşurat pe două paliere:
 – analiza globală a activităţilor delegaţiei României şi a partidelor naţionale din care este compusă;
 – analiza individuală a fiecăruia dintre europarlamentarii români.
Principala concluzie a studiului este că delegaţia României nu a reuşit încă să îşi fructifice al 7-lea potenţial de influenţă pe care îl deţine în PE, potenţial calculat prin prisma numărului de deputaţi şi al funcţiilor deţinute (n. r. – cu 33 de europarlamentari din totalul de 736, delegaţia României este a şaptea ca mărime în PE).
De asemenea, membrii delegaţiei României sunt fruntaşi la activităţi pentru care nu au nevoie neapărat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luări de cuvânt (locul 4) sau declaraţii scrise (locul 5).
În cazul activităţilor concrete, unde sprijinul politic este o condiţie esenţială, precum în cazul alocării rapoartelor şi avizelor, România se afla doar la jumătatea clasamentului (locurile 15 şi respectiv 13). Astfel, doar câţiva dintre europarlamentarii români s-au descurcat bine şi la aceste din urma capitole.
Delegaţia României are cel mai scăzut grad de prezenţă la şedinţele plenare ale PE, cu o frecvenţă medie de 83,76% în intervalul iulie 2009-aprilie 2010. Astfel, pe primele locuri se situează Slovenia cu o prezenţă de 95,14 %, Austria – 94,76%, Luxemburg – 93,80%, Estonia – 92,56% şi Germania – 91,91%. La polul opus, cu o rată de prezenţă scăzută, alături de România se mai află Slovacia, cu 86,29 %, Ungaria – 85,95%, Danemarca – 85,85 % şi Italia – 85,44 %.

Românilor le plac discursurile

Analiza activităţii delegaţiei României în PE are în vedere valorile a şapte indicatori de activitate: moţiuni de rezoluţie depuse, rapoarte redactate, întrebări adresate Comisiei şi Consiliului, rapoarte amendate, declaraţii scrise, discursuri în plen şi avize.
Obţinerea calităţii de raportor de către eurodeputaţi este indicatorul cu ponderea cea mai ridicată în analiza activităţii din PE. Astfel, în ceea ce priveşte România, aceasta are o medie de 0,15 rapoarte/eurodeputat, ocupând poziţia a 15-a. La acest capitol, se poate afirma că România se află sub potenţialul său, având în vedere că reprezintă a şaptea delegaţie din punct de vedere numeric. Comparativ, Malta are o medie de 1,80 rapoarte/eurodeputat, Polonia 0,48 rapoarte/eurodeputat. Pe de altă parte, europarlamentarii din ţări precum Cipru, Letonia, Lituania, Estonia, Luxemburg sau Finlanda nu au obţinut niciun raport până în prezent în noua legislatură a PE.
În cazul rapoartelor de fond alocate, România se află sub potenţialul său în ceea ce priveşte rapoartele acordate pentru aviz, locul ocupat fiind al 13-lea.
În schimb, România stă foarte bine la capitolul rapoarte amendate, unde se află pe poziţia a 4-a dintre toate statele membre şi prima dintre statele din Europa de Est, cu o medie de 9,12 rapoarte amendate/eurodeputat.
Cât priveşte numărul întrebărilor adresate de către europarlamentari Comisiei Europene sau Consiliului, se constată o medie destul de scăzută pentru delegaţia României, de doar 7,36 întrebări/MPE, comparativ cu alte state membre precum: Irlanda (47,08 întrebări/MPE), Grecia (37,59 întrebări/MPE), Austria (27,24 întrebări/MPE). Poziţia ocupată de ţara noastră în clasament în acest caz este a 14-a.
Delegaţia României se remarcă la capitolul moţiuni pentru rezoluţii, media de 6,27 moţiuni/ eurodeputat român plasează ţara noastră printre primele cinci state. Înaintea România se regăsesc Finlanda, Estonia, Polonia şi Belgia. De asemenea, delegaţia ţării noastre ocupă locul 5 la calculul mediei declaraţiilor scrise/eurodeputat, 0,33 declaraţii scrise/eurodeputat român.
În ceea ce priveşte discursurile în plen, fiecare eurodeputat român a susţinut în medie 21,52 discursuri, ceea ce clasează România pe locul 4 între statele membre. Primul loc este ocupat de către Portugalia cu 38,82 discursuri/eurodeputat, urmată de Irlanda şi Austria, iar la polul opus sunt Danemarca, Letonia şi Bulgaria.
Dintre cele patru partide naţionale româneşti reprezentate în PE, delegaţia liberală (PNL) se evidenţiază printr-un număr mediu de rapoarte redactate/ număr de europarlamentari de 0,6, fiind urmată de europarlamentarii PD-L care înregistrează o medie de 0,14, se precizează în studiu.
În ceea ce priveşte numărul mediu de rapoarte amendate/număr de europarlamentari delegaţia PSD este în top cu 10,55 de rapoarte amendate/eurodeputați PSD, urmată îndeaproape cu o medie de 9,86 de democrat-liberali. Având în vedere indicatorul propuneri de rezoluţie/numărul de eurodeputați se remarcă faptul că media delegației PRM este nulă. La polul opus se află PD-L şi delegaţia UDMR cu un număr de 8,79 de propuneri de rezoluție/număr de eurodeputați. La intervenţii în plen delegaţiile PSD, PD-L şi UDMR au cele mai bune medii de 24,84 şi respectiv 27,07 discursuri/număr de eurodeputaţi.

Premianţii şi codaşii

Dintre europarlamentarii români, cei mai bine situaţi în clasament sunt Marian Jean Marinescu (PDL), Adina Vălean (PNL), Renate Weber (PNL), Daciana Sârbu (PSD), Adriana Ţicău (PSD), Cristian Preda (PDL).
Europarlamentarii codaşi sunt nimeni alţii decât George Becali (PRM), Corneliu Vadim Tudor (PRM) şi Claudiu Tănăsescu (PRM),
Cei trei sunt devansaţi de Rovana Plumb (PSD), Lazlo Tokes (UDMR) şi Ioan Enciu (PSD).
Cel mai bine cotat dintre europarlamentarii români, democrat-liberalul Marian Jean Marinescu este vicepreşedinte al grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European. Acesta are un raport redactat ajuns în plenul PE, 11 rapoarte amendate, trei interpelări, 33 de discursuri în plen şi şase moţiuni pentru rezoluţii. Prezenţa sa în plen este de 89,74%, iar loialitatea sa faţă de grupul politic european este de 94,91%.
Liberala Adina Vălean, vicepreşedinte al grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din Europa (ALDE) din PE, are un raport redactat ajuns în plen, două rapoarte amendate, cinci discursuri în plen şi două moţiuni pentru rezoluţii. Prezenţa în plen a eurodeputatei este de 67,5%, iar loialitatea sa faţă de grupul politic este de 99,68%.
Corneliu Vadim Tudor, neafiliat la nici un grup politic, nu are nici un raport redactat, nicio opinie la vreun raport redactat ajuns în plen, nicio moţiune pentru rezoluţii sau vreo declaraţie scrisă, dar nici vreo interpelare. Europarlamentarul are la activ doar patru discursuri în plen, iar prezenţa sa la şedinţele în plen ale Parlamentului European este de doar 43,59%.
Gigi Becali, ajuns europarlamentar pe lista PRM, stă la fel de „bine” ca şi Corneliu Vadim Tudor. Astfel, Becali nu a înregistrat în perioada monitorizată de aproape un an de zile niciun raport redactat care să fi ajuns în plen, dar nici vreo opinie sau vreo interpelare. De asemenea, el nu are nici o declaraţie scrisă sau vreo moţiune pentru rezoluţie, dar are cinci discursuri în plen.
Dacă Vadim Tudor a fost prezent la mai puţin de jumătate din şedinţele în plen ale PE, Gigi Becali se pare că a chiulit la greu, prezenţa sa fiind de doar 25,64%.

Elena Băsescu (PDL) se află pe la jumătatea clasamentului activităţii eurodeputaţilor români, ea având la activ cinci rapoarte amendate, şase interpelări, şase moţiuni pentru rezoluţii şi 37 de discursuri în plenul PE. Mezina preşedintelui României nu are în schimb nici un raport redactat ajuns în plen, nicio opinie, dar nici vreo declaraţie scrisă. Elena Băsescu a fost prezentă la 84,62% din şedinţele în plen şi a fost loială grupului său politic european – PPE – în proporţie de 97,11%.
Social-democratul Adrian Severin se află pe poziţia a zecea în clasament activităţii europarlamentarilor români şi are înregistrate trei rapoarte amendate, o interpelare, 10 discursuri în plen şi 27 de moţiuni pentru rezoluţii. Nu are însă niciun raport redactat ajuns în plen, vreo opinie la rapoartele redactate, dar nici vreo declaraţie scrisă.

Liana Mureşan