Expediţia unică pe muntele Kilimanjaro a unui doctor pneumolog din Cluj-Napoca şi pacientul său

458

Doi români, un doctor pneumolog din Cluj-Napoca şi un pacient care a suferit un transplant pulmonar, au participat la o expediţie unică. Timp de opt zile, au urcat împreună cu alţi medici şi pacienţi pe muntele Kilimanjaro. Aceştia au vrut să demonstreze că oamenii care suferă un transplant de plămâni se recuperează şi pot duce o viaţă normală.

 

Dr. Andrei Leşan, asistent universitar la catedra de Pneumologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” si medic specialist pneumolog la Spitalul Clinic de pneumologie “Leon Daniello” Cluj-Napoca, a cucerit cel mai înalt vârf din Kilimanjaro alături de pacientul său, Dan Pascal din Arad care a suferit în anul 2012 un transplant pulmonar, dar şi de alţi nouă pacienţi care au avut parte de o recuperare bună după o intervenţie chirurgicală similară.

Expediţia medicală pe Vârful Uhuru al masivului Kilimanjaro la altitudinea de 5895 metri a durat opt zile, iar echipa a fost formată din 10 pacienţi din cinci ţări (Austria, Romania, Ungaria, Slovenia si Italia) transplantaţi pulmonar şi 25 de cadre medicale care le-au monitorizat starea de sănătate.  Aceştia au efectuat teste care au oferit răspunsuri la întrebări, privind efectele altitudinii înalte asupra pacienţilor cu transplant de organe solide, în cazul de faţă de plămâni.

România a fost reprezentată de pacientul Dan Pascal diagnosticat cu fibroză pulmonară idiopatică în vara anului 2008, care în anul 2012 a fost supus unui transplant pulmonar la spitalul AKH din Viena. Asistentul Universitar Andrei Leşan, Medicul Specialist Pneumolog, i-a monitorizat starea de sănătate pe parcursul întregii expediţii.

andrei lesan

Dr. Andrei Leşan: Expediţia a fost un adevărat succes

”De la pornire, când am fost 34, s-a încercat recoltarea probelor biologice de la toţi transplantaţii pulmonar şi câţiva din noi în fiecare zi pentru a fi eşantioanele de control. S-au recoltat gazometrii arteriale pentru a vedea nivelul de oxigen şi dioxid de carbon de la fiecare elevaţie la care ajungeam, probele renale pentru a vedea dacă nu sunt probleme din cauza medicaţiei acestora, s-au efectuat ecografii toracice, de ochi şi de cap pentru eventualele modificări induse la aceste organe din cauza altitudinii mari. Pe lângă acestea eu am fost responsabil de înregistrările de somn pe parcursul expediţiei şi am încercat să efectuez cât mai mult, însă am fost limitat de numărul redus de aparate, patru la număr, care din cauza frigului au mai dat şi erori. De asemenea, din cauza frigului (au fost sub 0 grade din a doua noapte) condiţiile de efectuare a testelor de laborator au fost unele cât se poate de dificile – dar altfel nu se numea expediţie şi nu mergeam la aşa o altitudine. Cu toate dificultăţile tehnice care au apărut pe parcurs s-a reuşit efectuarea tuturor testelor propuse şi ca rezultate preliminare (şi chiar surprinzător) transplantaţii pulmonar au avut o compensare cu cel puţin 4 procente mai bună decât restul la altitudine.

Prin această expediţie medicală s-a demonstrat că transplantul pulmonar poate să ducă nu la o condiţie de handicap, ci dimpotrivă la o viaţă absolut normală a persoanelor care au suferit o astfel de intervenţie. A fost un adevărat succes şi sunt mândru de toată lumea care a participat la expediţie, în special de transplantaţii pulmonar care au pornit cu mare încredere în noi într-o aventură care s-a dovedit pe cât de grea, cel puţin la fel de frumoasă. Cu ocazia aceasta s-a creat o nouă familie internaţională a celor transplantaţi pulmonar, dar şi a celora care şi-au dedicat cariera pentru a ajuta persoanele care au nevoie de această procedură medicală care pentru prima dată în istorie au reuşit să urce pe Kilimanjaro şi să demonstreze că este posibil”, spune Dr. Andrei Leşan.

dr-vasile-muresan

Se pregăteşte un centru de transplant pulmonar la Cluj

Transplantul de plămâni încă este în România la limita dintre vis şi realitate. Doar cinci români cu afecţiuni pulmonare în fază terminală fac transplant de plămâni la Viena, în condiţiile în care de această intervenţie ar avea nevoie sute de pacienţi. Vestea bună e că la Cluj se intenţionează a se deschide un astfel de centru cu sprijinul Consiliului Judeţean.

”De-a lungul anilor am tot propus domnului director să facem un centru de transplant pulmonar. Am avut discuţii cu Consiliu Judeţean care ne sprijină extraordinar în demersuri şi încercăm să accesăm fonduri pentru a face un centru de transplant pulmonar în care să avem şi bloc operator în care să facem transplant şi bineînţeles un centru de monitorizare pentru tot restul vieţii. Intenţia e să facem două proiecte, o parte integrată – să ne ocupăm de pacient de la necesarul de transplant până la reabilitarea post transplant.

Ne punem speranţele că acest lucru se va putea materializa în trei-patru ani. Încă nu s-a deschis axa de finanţare europeană, dar în momentul în care se eliberează caietul de sarcini şi-l vom putea consulta, atunci vom ştii mai exact cum putem accesa fondurile.

Un astfel de centru este foarte important, însă este şi foarte complicat realizarea lui din punct de vedere logistic, este şi costisitor, dar cea mai mare problemă este resursa umană. Ar fi o muncă multă, dar trebuie pornit de undeva şi Viena ne sprijină pe partea de instructaj a personalului în mod gratuit, ne  sprijină din toate punctele de vedere, noi ce trebuie să facem e să  ne apucăm efectiv de treabă.

La Bucureşti există un centru de transplant la Spitalul Sfânta Maria unde Agenţia Naţională de Transplant a acreditat centru respectiv, însă problema e că nu există personal calificat şi dedicat pe partea de transplant pulmonar. Partea de reabilitare nu se poate face în spitalul respectiv, partea de terapie intensivă există, dar cea mai mare problemă o reprezintă deficitul de resurse umane care presupune câţiva ani buni de instruire a personalului.

Eforturile vor fi mari, dar trebuie început de undeva. Vom depune proiectele şi sperăm că vom obţine finanţare. Eu voi face tot ce ţine de mine ca să ducem la bun sfârşit acest proiect”, a declarat Dr. Andrei Leşan.

LĂSAȚI UN MESAJ