O arie naturală protejată din judeţul Cluj, Valea Şardului, a fost mutată ”pe hârtie”, de lângă comuna clujeană Sînpaul, în comuna Baciu. Autorii acestei gafe sunt angajaţi ”neidentificaţi” de la Ministerul Mediului, care nu s-au obosit să localizeze geografic zona Valea Şardului atunci când au introdus-o în cadrul ariilor protejate Natura 2000. Pe de altă parte, experţii în mediu implicaţi în proiectele cu acest profil spun că vina pentru această gafă poate fi împărţită
La începutul anilor 2000, biologul clujean Tibor Csaba Vizauer a descoperit în apropierea comunei Sânpaul o specie de lalea (Fritillaria meleagris) care în zona Clujului creştea doar pe Valea Şardului, din apropierea comunei menţionate anterior. De-a lungul anilor el a iniţiat o serie de demersuri pentru ca zona respectivă să intre în situl Natura 2000 şi să fie protejată.
După o serie de diligenţe, oficialii de la Ministerul Mediului au declarat Valea Şardului o arie protejată, doar că au stabilit că zona respectivă se află, în mod eronat, lângă comuna Baciu. Ori în zona respectivă, care a avut statutul de zonă protejată nu se afla nimic important din punct de vedere ştiinţific. Potrivit unor informaţii, această greşeală s-a datorat unei documentări eronate care ar fi fost făcută de un alt biolog clujean, Sergiu Mihuţ, implicat într-o serie de afaceri care s-au lăsat cu scandal. De altfel, Mihuţ a şi fost condamnat penal cu suspendare într-un dosar de corupţie.
”Acolo (zona de lângă comuna Baciu, ”botezată” în mod eronat Valea Şardului, n.red.) nu erau specii protejate, s-a declarat pentru că… nu ştiu! Când se declară o arie protejată trebuie să ai ceva specii protejate, dar acolo, în Baciu, nu există aşa ceva, acolo nu este nimic cu valoare ştiinţifică! Din 2011, când a fost declarată zonă protejată, acolo s-a făcut un plan de management”, spune Vizauer.
Oile au mâncat lalelele
Pe de altă parte, Sergiu Mihuţ spune că ”se impune a se face precizarea că la data desemnării iniţiale a siturilor, proponenţii sitului „Valea Şardului” nu au reuşit să completeze la timp formularele în cauză, acestea neavând astfel cum să fie validate, poate, iată: chiar datorită „fuşerelii” cu care acestea au fost întocmite. Cu alte cuvinte, deşi bine-intenţionaţi, cei ce acum pozează în militanţi ai conservării naturii nu şi-au făcut temele la timp, reuşind ca abia după mai bine de 10 ani de la descoperirea patrimoniului natural în cauză să ajungă să şi îşi fundamenteze şi să promoveze iniţiativele conservative. Din păcate, aşa cum de altfel arată şi persoanele intervievate de dvs., în acest răstimp cel puţin o parte a patrimoniului natural a avut de suferit. În aceste condiţii tocmai neglijenţa acestora este cea condamnabilă şi nicidecum intenţia pe care am avut-o şi dus-o la capăt, de a proteja un areal valoros la acea dată. Însă iată, nici măcar intenţiile bune de protecţie, acolo unde acestea au fost promovate nu se bucură de rezultatele scontate. Pe de o parte se găsesc, de prea multe ori, contestatari ce se auto-înregimentează în rândul apărătorilor naturii, însă care nu reuşesc să îşi ducă la bun sfârşit misiunea, iar pe de altă parte, chiar dacă astfel de măsuri sunt asumate prin declararea de zone de conservare, nu există soluţiile şi instrumentele de aplicare a măsurilor, lipsind o dorinţă reală de implicare responsabilă a celor ce se rezumă la aspecte teoretice, şi acelea nefinalizate. În prezent Poienile de la Şard au fost compromise, în zonă fiind instalată o stână, o adevărată fermă, ce a ras întreaga vegetaţie, iar specia în cauză nu a mai fost regăsită în anul 2016”, este de părere Sergiu Mihuţ
În replică Vizauer spune că stâna nu ar fi cea mai mare problemă pentru că în situl Natura 2000, care acoperă o bună parte din zona cu vegetaţie a României, stânele sunt ceva normal.
”Acum doi ani, când am fost eu acolo, nu era nici o stână. Poate Mihuţ vrea să se acopere că teoretic păşunatul ar fi distrus ceva, dar planul de management s-a făcut înainte. Şi în dealurile Clujului, unde este tot Natura 2000, sunt stâne. El a vrut să ia în custodie Valea Şardului, dar nu ştiu de ce i s-a respins”, spune Vizauer.
Într-adevăr, anul trecut Sergiu Mihuţ a depus o documentaţie pentru a deveni custodele zonei Poienile Şard, dar aplicaţia lui a fost respinsă.
USI a făcut ”jonglerii” cu mediul
Anul trecut, Sergiu Mihuţ, patronul firmei clujene Unitatea de Suport pentru Integrare SRL, care se ocupă cu elaborarea studiilor de evaluare asupra mediului a fost condamnat cu suspendare într-un dosar de corupţie unde a mai fost condamnată şi fostul director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Alba, Mihaiela Mih Dehelean.
De asemenea, el este semnatarul a numeroase studii de mediu favorabile pentru construirea unor microhidrocentrale pe cursuri de râuri.
Potrivit DNA, ”în perioada 2011-2014, în contextul obţinerii autorizaţiei integrate de mediu, inculpatul Iordache Gheorghe, în calitate de director general al SC Cupru Min SA, a dat inculpatei Dehelean Mih Mihaiela-Nicoleta, în scopul îndeplinirii îndatoririle de serviciu legate de procedura respectivă, 200 de pungi ce conţineau produse alimentare în valoare de 5.102 lei. În acelaşi context, cu toate că inculpata Dehelean Mih Mihaiela-Nicoleta nu avea atribuţii în a efectua consultanţă, iar funcţia deţinută impunea o atitudine imparţială şi obiectivă, l-a determinat pe inculpatul Iordache Gheorghe să îşi îndeplinească defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul a încheia un contract de prestări-servicii, ce avea ca obiect întocmirea unui raport de amplasament, cu firma reprezentată de inculpatul Mihuţ Sergiu Ioan Nicolae. În timpul procedurii de autorizare, după semnarea contractului, urmare a modificărilor legislative, pentru funcţionarea SC Cupru Min SA nu mai trebuia emisă o autorizaţie integrată de mediu ci doar o autorizaţie simplă. Astfel, raportul de amplasament, a cărui întocmire fusese contractată cu firma inculpatului Mihuţ Sergiu Ioan Nicolae, nu mai era necesar şi, ca urmare, plata preţului iniţial de 25.000 euro, devenea discutabilă sub aspectul angrenării răspunderii civile contractuale. Remedierea acestei situaţii s-a făcut însă prin încheierea unui act adiţional pentru o sumă de 7.500 de euro (considerată avans în contractul iniţial), contractându-se realizarea unei documentaţii, care era deja întocmită de către o angajată a SC Cupru Min SA, deoarece, la acel moment, legislaţia în vigoare nu mai prevedea obligativitatea efectuării acesteia de către evaluatori de mediu autorizaţi. La data de 20 decembrie 2013 SC Cupru Min SA a efectuat plata în cuantum de 41.669,58 lei (echivalentul a 7500 euro plus TVA aferentă) către societatea deţinută de Mihuţ Sergiu Ioan Nicolae, constituind atât pagubă în patrimoniul SC Cupru Min SA, cât şi folos pentru societatea co-contractantă”, arată referatul prin care cei trei au fost trimişi în judecată
Contracte pe bandă rulantă
În vara 2015, când Mihuţ era judecat pentru fapte de corupţie în dosarul Cuprumin, DRDP Cluj i-a atribuit firmei lui Mihuţ un contract în valoare de aproximativ 37.000 de lei pentru avizul de mediu necesar pentru porţiunea de autostradă dintre Ogra şi Borş.
De asemenea, Mihuţ a mai câştigat de la Hidroelectrica un contractul ”Studiu de evaluare a impactului asupra mediului şi raport la studiu de evaluare a impactului asupra mediului” pentru CHEAP Tarniţa Lăpuşteşti. În condiţiile în care Hidroelectrica a estimat valoarea contractului la 55.000 de lei, fără TVA, firma lui Mihuţ a sublicitat cu 20.500 de lei şi a primit contractul.
Consiliul Judeţean Mehedinţi a atribuit firmei Unitatea de Suport pentru Integrare SRL contractul ”Revizuire Plan de Management al Geoparcului Platoul Mehedinţi” pentru suma de 482.670 de lei, fără TVA, în situaţia în care estimarea lucrărilor fusese de 790.200 de lei, fără TVA.
A intrat cu studiul în Făget
Tot Mihuţ a fost implicat şi în scandalul în care firma pe care o patronează şi-a dat acordul în aspecte de mediu pentru realizarea unui întreg ansamblu de locuinţe în pădurea Făget de lângă Cluj. Potrivit ziuadecluj.ro, ”Asociaţia Transilvania Verde a contestat proiectul, argumentând că raportul care a stat la baza avizului conţine date false: ”se vorbeşte despre Făget ca despre Roşia Montană, nu este identificată corect zona, dar nici speciile de plante şi animale care trebuie protejate, având în vedere că proiectul include şi o arie protejată prin programul Natura 2000”.
[…] citeste mai mult aici […]
Să luăm pe rând afirmațiile lui Sergiu Mihuț:
1. În acest interviu Sergiu Mihuț afirmă că ”se impune a se face precizarea că la data desemnării iniţiale a siturilor, proponenţii sitului „Valea Şardului” nu au reuşit să completeze la timp formularele în cauză, acestea neavând astfel cum să fie validate, poate, iată: chiar datorită „fuşerelii” cu care acestea au fost întocmite.”
Oare așa o fi?
– Eu sunt unul dintre cei doi care a întocmit documentația și a obținut o hotărâre de Consiliu Județen pentru înființarea unei rezervații naturale de interes județean încă din 2006 (nr. 107/2006), denumit „Lunca cu lalea pestriţă din Valea Şardului (com.Sânpaul, jud.Cluj)”, deci în comuna SÂNPAUL, satul ȘARDU.
– Eu sunt principalul proponent al sitului Natura 2000 Valea Șardului încă din 2008, la Seminarul Biogeografic organizat pentru România, unde s-a solicitat înființarea sitului Natura 2000 la Șardu pentru conservarea speciilor de fluturi Euphydryas aurinia și Maculinea teleius. Propunerea noastră (situl denumit ”Zona umedă Valea Șardului”) a fost formulată și afișată pe un site realizat în acest scop, care este accessibil și acum:
– aici găsiți Formularul standard completat cu datele necesare
http://www.natura2000proposals.ro/images/pdf/zona_umeda_valea_sardului.pdf
– respectiv aici harta zonei propuse, în Valea Șardului, satul Șardu, comuna Sânpaul
http://www.natura2000proposals.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=394:zonaumedavaleasardului&catid=11:pajiti-puni-mezo-higrofile&Itemid=4
Toate propunerile de pe site au fost finalizat în data de 1 NOIEMBRIE 2010.
Au veniti ”experții” de la Ministerul Mediului din perioada respectivă, au completat un alt Formular standard, și au înființat situl denumit ROSCI0356 Poienile de la Șard, situat în COMUNA BACIU, localitatea BACIU, pentru conservarea speciei Euphyrdyas aurinia. Ce este important:
– Formularul standard a fost completat în IANUARIE 2011, deci cam peste 3 luni de la formularea și punerea la dispoziție a propunerii noastre. Vedeți aici:
http://biodiversitate.mmediu.ro/rio/natura2000/view?doc_id=ROSCI0356
– La documentația ariei protejate găsiți următoarele:
1. Cristea, V., Baciu, C., Gafta, D. (2002): „Municipiul Cluj-Napoca şi zona periurbană – Studii ambientale”, Ed. Accent
2. Mihuţ, S., Dincă, V., E. (2006): \”Important Areas for Butterflies – The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania\”, Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB
3. Mihuţ, S (2005): “Ariile de Protecţie Primarǎ pentru Fluturi din România”, revista Biodiv, CFMCB
4. Dr. S. Mihuţ, Raport 2010.
5. Dr. Ionuţ Iorgu, Dr. Elena Iorgu, teren 2010.
Deci trei titluri semnate de Mihuț Sergiu:
– un raport al unui proiect, care nu s-a publicat, sau cel puțin nu este accessibil,
– un articol publicat în revista Biodiv propriului ONG (CFMCM – Centrul Focal pentru Monitorizarea și Conservarea Biodiversității), care, din nou, nu este accessibil, și
-oarecare ”Raport” de-al lui Sergiu Mihuț din 2010, nimic concret.
Din cele 5 surse citate două le am și eu: prima nu conține nici o informație legată de Șardu (com.Sânpaul), numai generalități, respectiv revista Biodiv, cu nimic concret despre Șardu. La descrierea sitului, tot așa, generalități legate de zona Cluj-Napoca, NIMIC CONCRET despre Șardu.
Nu o să găsiți:
– nici o referire că aici s-a înființat o arie naturală protejată de interes județean în 2006 (pentru că nici nu este în comuna Sânpaul, localitatea Șardu)
– nici o referire la date publicate în reviste de specialitate cu date concrete din Șardu, așa cum era completat Formularul standard de către noi (vedeți la documentație). Dintre acestea le puteți accesa aici:
1. Csergő, A.M., Frink, J. P., 2003. Some Phytocoenological and Population Structure
Features of Fritillaria meleagris L. in the Upper Şard Valley (Cluj county, Romania),
Contribuţii Botanice, 38(2): 163-172.
http://contributii_botanice.reviste.ubbcluj.ro/materiale/2003(2)/Contrib_Bot_vol_38(2)_pp_163-172.pdf
2. Tartally, A., Varga, Z. 2008. Host ant use of Maculinea teleius in the Carpathian Basin
(Lepidoptera: Lycaenidae). Acta Zoologica Academae Scientiarum Hungariae, 54(3):
257-268.
http://actazool.nhmus.hu/54/3/azh54_3_Tartally.pdf
3. Tartally, A., Nash, D. R. Lengyel, Sz., Varga, Z. 2008. Patterns of host use by
sympatric populations of Maculinea alcon and M.`rebeli` in the Carpathian Basin.
Insect. Soc., 55: 370-381.
http://ecology.science.unideb.hu/files/Tartally_et_al_2008_(HostSpecificity_InsSoc).pdf
După cele expuse, am și eu câteva întrebări:
1. Oare afirmația lui Sergiu Mihuț conform căreia ”proponenţii sitului „Valea Şardului” nu au reuşit să completeze la timp formularele în cauză, acestea neavând astfel cum să fie validate, poate, iată: chiar datorită „fuşerelii” este valabilă, din moment ce pot dovedi ȘI ACUM că datele au fost puse la dispoziție cu cel puțin2-3 luni înainte de completarea Fordmularelor standard (noiembrie 2010 – ianuarie 2011), iar ORDINUL nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului Ministerulu Mediului și a Pădurilor nr. 2387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România A FOST APROBATĂ ÎN SEPTEMBRIE 2011?
2. Oare în ”Grupul de lucru Natura 2000” care a participat la completarea Formularelor standard finalizat în ianuarie 2011 cine a fost expertul pe lepidoptere, dacă în documentația formularelor sunt trecute niște documente și rapoarte nepublicate de către Sergiu Mihuț?
3. De ce are în denumire situl desemnat în 2011 ”Poienile de la Șard” numele de toponim ”Șard”, care nu este în sat sau comuna Baciu, ci în comuna Sânpaul, satul Șard?
4. Oare de ce s-a desemnat acest sit denumit ROSCI0356 ”Poienile de la Șard” din localitatea Baciu (numit de localnici Poiana Sântivan) pentru conservarea speciei Euphydryas aurinia bazat pe niște documentații personale sau fictive, și care în documentația de fundamentare se scrie că: ”Este importanta prin prezenta populatiilor Euphydrias aurinia (Lepidoptera)si Isophya stisi (Orthoptera) pentru rezolvarea IN MOD.” ? Menționez că în 2008 experții Comisiei Europene au solicitat înființarea unui sit Natura 2000 la Șardu pentru conservarea speciei E.aurinia (pentru a rezolva IN MOD – nu intru în detalii), dar în Șardul adevărat, unde este fluturele, și nu la 20 de km distanță!
5. De ce nu a trecut în bibliografie expertul pe lepidoptere care a desemnat situl ROSCI0356 ”Poienile de la Șard” în Poiana Sântivan din comuna Baciu o sursă publicată despre semnalarea speciei E.aurinia de aici? Poate atunci reieșea faptul că situl desemnat nu este Șardul adevărat? Vezi aici articolul, mai exact pag.145?: http://entobuletin.lepidoptera.ro/17_2006/BIE17200603_Goia_Dinca.pdf
6. De ce a solicitat Sergiu Mihuț (prin firma sa, Unitatea de Suport pentru Integrare – USI) în custodie situl ROSCI0356 ”Poienile de la Șard” în 2016? Vezi aici la punctul 99: http://www.anpm.ro/documents/12220/2552946/Rezultatele+finale+privind+atribuirea+%C3%AEn+custodie+a+ariilor+naturale+protejate+Sesiunea+2+(2).pdf/b409736a-6861-4bc1-86a0-8805377e9b51
La data respectivă (solicitare în custodie) se știa deja că în anii precedenți nu s-a găsit fluturele pentru care a fost desemnat situl, de fapt nimic protejat de interes conservativ, nici tip de habitat, nici specie de floră sau faună. Vezi aici:
http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2016-02-24_PM_SARD.pdf
Și în final, dovezi concrete.
Sergiu Mihuț afirmă aici în interviu că: ”deşi bine-intenţionaţi, cei ce acum pozează în militanţi ai conservării naturii nu şi-au făcut temele la timp, reuşind ca abia după mai bine de 10 ani de la descoperirea patrimoniului natural în cauză să ajungă să şi îşi fundamenteze şi să promoveze iniţiativele conservative.”
Hai să vedem realitatea! În anii 2001 și 2003 doi botaniști fac un studiu despre Fritillaria meleagris în Valea Șardului, comuna Sânpaul, județul Cluj. În 2006 înființăm aici o arie protejată de interes județean. În 2008 la Seminarul Biogeografic propunem declararea unui sit Natura 2000 aici. Până atunci am ieșit de mai multe ori pe teren, dovedim că există aici și specii de fluturi de interes comunitar (Maculinea teleius, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar) sau de interes național (Maculinea alcon), unele date sunt publicate în reviste de specialitate de circuit internațional.
În 2010 Guvernul se mișcă (la presiunea Comisiei Europene) la întocmirea documentației pentru declararea noilor situri Natura 2000. Noi delimităm propunerea noastră și completăm Formularul standard cu datele noastre, finalizăm în noiembrie 2010. Totuși se instituie un sit Natura 2000 la 20 km de propunerea noastră, denumită ”Poienile de la Șard”, dar în comuna Baciu. La următorul Seminar Biogeografic din nou propunem ca sit Natura 2000 Șardul adevărat, Comisia Europeană este pe fază, cere insistent acest lucru.
În 2016, după multe ocolișuri, se instituie situl ROSCI0440 Valea Șardului (comuna Sânpaul) pentru conservarea speciilor Euphydryas aurinia, Maculinea teleius și Lycaena dispar. În 2014, cu ocazia monitorizării speciilor de nevertebrate din România (pentru raportul pe țară către Comisia Europeană despre speciile de interes comunitar) găsesc aici populații viguroase din acest specii, inclusiv Maculinea arion și Maculinea alcon.
Și o veste nouă: în data de 2 aprilie 2017 un grup de biologi au făcut o vizită în Valea Șardului, unde au fotografiat laleaua pestriță (Fritillaria melegaris).
DECI: în aria protejată desemnată DE NOI, proces început din mijlocul anilor 2000, în Valea Șardului, sat Șard, comuna Sânpaul, sunt cel puțin 5-6 specii de fluturi protejați de INTERES COMUNITAR, care au populații viguraoase și acum. lalea Pestriță care a fost studiată la începutul anior 2000 există și acum, în 2017, bine mersi.
DAR: în situl denumit ”Poienile de la Șard” desemnat cu contribuția lui Mihuț Sergiu în comuna Baciu nu s-a găsit nimic de interes conservativ în ultimii ani, documentația de fundamentare nu conține nici măcar articolul care face referire la zona propriu-zisă. Și totuși, vrea să-l ia în custodie o arie desemnată cu contribuția lui, dar fără valoare conservativă.
Zice Sergiu Mihuț: ”În prezent Poienile de la Şard au fost compromise, în zonă fiind instalată o stână, o adevărată fermă, ce a ras întreaga vegetaţie, iar specia în cauză nu a mai fost regăsită în anul 2016”
Unde s-a instalat stâna de oi? Doar nu în aria desemnată de el, denumit ”Poienile de la Șard”? Pentru că în Valea Șardului nu este așa ceva.
Întreb: Sergiu Mihuț oare ce a făcut intre timp?
Căutați numele lui pe Google. Sau citiți articolul de mai sus.
Ce-a facut Sergiu Mihut intre timp? Toate monstruozitatile pe care le-a sesizat presa si le-au sesizat procurorii, inmultite de minim o suta de ori. Ca la astfel de personaje se vede doar varful aisbergului.