Reprezentanţii de la Clujana SA, fabrica de pantofi deţinută de Consiliul Judeţean Cluj se luptă pentru a menţine afacerea pe linia de plutire, plata datoriilor la zi şi totodată asigurarea condiţiilor salariale impuse de Guvernul Grindeanu angajaţilor. Însă, nu este un secret că datoriile societăţii Clujana sunt de departe de a fi achitate, astfel că, directorul Florin Gliga le-a cerut aprobarea celor de la CJ Cluj pentru a vinde câteva imobile ce nu generează profit îndestul.
La şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Cluj, directorul Clujana SA, Florin Gliga s-a prezentat pentru a le aminti consilierilor situaţia precară de la fabrică şi totodată ce efecte financiare produce noul Guvern Grindeanu prin măririle salariale.
Vând şi se menţin pe piaţă
Pe ordinea de zi a Consiliului Judeţean, în şedinţa de la sfârşitul lunii ianuarie, s-a aflat un proiect de hotărâre prin care cei de la Clujana cereau aprobarea pentru a vinde două imobile aflate în patrimoniul ei, în vederea achitării mai multor rate din datoriile curente ale societăţii.
Aflat şi el la şedinţă, directorul Florin Gliga a luat cuvântul pentru a le explica celor din CJ necesitatea înstrăinării prin vânzare a unui apartament situat în Cluj-Napoca şi totodată o hală care deşi are spaţii date în chirie, nu produce suficient pentru a fi păstrată în inventarul Clujana SA.
„Legat de proiectul propus spre aprobare, vreau să precizez că face obiectul Adunării Generale a Asociaţilor ce va fi convocată în 16 februarie. Acea întâlnire va avea ca scop discutarea vânzării anumitor active din Clujana SA. Nu este afectat fluxul activităţii sau fabrica în sine. Este vorba de active deţinute încă din 2007 de către Clujana: un apartament situat pe strada Mihali- Cluj Napoca şi o hală care jumătate este nefuncţională iar parţial este închiriată fără a genera un venit suficient” susţine Gliga.
Potrivit executivului fabricii, Clujana SA are de acoperit un credit de aproximativ 10 milioane de lei şi alte 300 mii lei datorii la ANAF. În prezent, lunar, nu mai puţin de 20 de procente din totalul încasărilor se îndreaptă spre ratele lunare pentru acele datorii.
Angajaţii, o prioritate pentru Clujana
Din nefericire pentru fabrică, unele costuri de producţie s-au mărit substanţial. Directorul Florin Gliga aminteşte aici faptul că majorarea salariului minim pe economie generează cheltuieli suplimentare lunare pe care fabrica va trebui să le suporte.
„Avem creşteri de costuri în vederea desfăşurării activităţii la Clujana SA. Mai exact, de la 1 februarie intră în vigoare decizia Guvernului de a majora salariul minim pe economie. Astfel că, orice venit suplimentar este mai mult decât necesar. Prin vinderea acelor imobile, pe care ANAF-ul oricum pusese sechestru, acoperim datoria de la finanţe şi alocăm contribuţii de 50% din rata lunară la datoria principală. Trebuie să luăm presiunea de pe fabrică pentru ca aceasta să funcţioneze în condiţii normale” mai spune Gliga.
Întrebat de consilierul liberal, Dorel Secară, dacă fabrica de pantofi Clujana face faţă în prezent la achitarea datoriilor, Gliga a răspuns ca nu are încotro. Rata lunară pentru datoriile vechi atinge suma de 200.000 lei pe lună, adică 1/5 din încasările lunare ale societăţii.
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Păunel Tişe a intervenit şi el în dialog pentru a reaminti că fabrica de pantofi şi brandul Clujana trebuie salvat cu orice preţ.
„Am discutat deja o posibilă strategie de ieşire la liman din datoriile în care se află Clujana SA. Vom lua în calcul şi găzduirea acestora într-unul din parcurile industriale Tetarom. Trebuie să salvăm acest brand al Clujului” explică Tişe.
Cândva o prestigioasă fabrică de încălţăminte
Clujana, un brand de succes până în momentul în care unii au decis că poate fi muls cu succes. S-a început cu salarii neruşinate pentru şefi şi s-a sfârşit cu devalizarea patrimoniului. „Clujana” nu mai era de multă vreme o fabrică de papuci, era o afacere imobiliară căreia unul dintre cei 15 mii de specialişti ai Convenţiei Democrate, Radu Sârbu, s-a gândit cum să-i dea papucii.
În 15 martie 2000, experţii economişti erau de părere că succesul reformei industriei româneşti depindea de capacitatea autorităţilor de a organiza recalificarea forţei de muncă. Astfel au fost propuse spre privatizare nu mai puţin de 64 de societăţi prin programul PSAL, convenit cu Bancă Mondială. În acest sens au fost semnate de către Radu Sârbu, pe atunci preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat şi Traian Băsescu ministrul transporturilor, o serie de contracte de consultanţă cu diferite firme de renume. Companiile de consultanţă, în bază contractelor semnate, urmau să pregătească strategii de privatizare restructurare sau lichidare a marilor întreprinderi româneşti. Experţii consultanţi afirmau la vremea respectivă că pentru multe dintre societăţile scoase la privatizare nu se vor găsi cumpărători că urmare a datorilor cumulate. Cu toate acestea printre cele mai atractive întreprinderi se regăsea şi celebra fabrică Clujana.
Prin Ordonanţa nr 47 din 10 iulie 2003 se face transferul pachetului de acţiuni al Societăţii Comerciale „Clujana”-S.A., Cluj-Napoca, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului în proprietatea privată a judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj.
Gliga Florin fusese numit de către CJ Cluj director interimar la Clujana SA în aprilie 2015. Mai exact, după ce Puiu Şomlea a demisionat în urma unor presiuni Clujana a căzut în mâinile a 3 persoane. Primul care a ocupat scaunul directorului pentru o scurtă perioadă a fost Mircea Prodan care ocupa deja funcţia de director tehnic. Ulterior, Clujana a trecut în mâinile directorului adjunct, Mircea Crăciunaş. Într-un final, în cadrul unei şedinţe a Consiliului de Administraţie al Clujana a fost numit director interimar, Gliga Florin, care este membru în consiliu şi totodată consilier local. Gliga Florin este de asemenea membru al noului PNL.
„Din anul 2015 mi-am asumat cu titlu de interimar conducerea executivă a fabricii de încălţăminte Clujana SA, un puternic brand al judeţului Cluj, unde împreună cu echipa ne străduim să o aducem din nou în condiţii de securitate a activităţii şi să punem acest nume valoros în dimensiunea lui reală” a declarat Gliga. Datoria pe care a avut-o Clujana SA s-a diminuat substanţial de când Gliga a preluat mandatul de conducere în societate.
