Falimentul familiei Săvan de la Dej – o binecuvântare curată

4519

În urmă cu câteva ediţii, săptămânalul nostru de investigaţii vă prezenta povestea uneia dintre moştenitoarele palatului din centrul Dejul care a ajuns printr-o decizie cu cântec la fraţii Săvan. Spuneam atunci că vom reveni cu detalii despre cum o societate comercială prestigioasă, cu o cifră de afaceri considerabilă a intrat în insolvenţă, iar cea mai mare creanţă o deţin tot ei printr-un alt SRL.

 

Pe scurt, de la intervenţii pe retrocedări, ocupare abuzivă de imobile, construcţii fără autorizaţii sau insolvenţe măsluite, Emil Săvan le-a comis pe toate. Acesta s-a infiltrat, de-a lungul timpului, într-o serie de afaceri care i-au pus pe tavă mai multe imobile. Prin intermediul a două societăţi foste comuniste, SC Metex SA şi  SC Alpa SA, Săvan a reuşit să pună mână pe…. imobile extrem de valoroase din centrul municipiului Dej.

„De-a lungul anilor, SC Alpa SA a încercat, prin mijloace viclene, să cumpere de la noi imobilul. Deşi problemele noastre ar fi încetat astfel, i-am refuzat, din dispreţ pentru lipsa  de moralitate minimală a ”patronilor” lor. În final, copleşiţi de cheltuielile uriaşe ocazionate de nenumăratele  procese,  am hotărât să ne înstrăinăm  cotele,  dar nu către SC Alpa SA, operaţiune finalizată de familia noastră în  iunie 2011 .

Tot în 2011 urmaşii celeilalte jumătăţi câştigă irevocabil procesul cu SC Alpa SA iar în 2014 cer, prin rectificare tabulară,  intabularea lor, radierea din CF a SC Alpa SA şi a ipotecii SC Sompan SA, acţiune legitimă, atacată de cele două societăţi comerciale. Urmaşii celor deposedaţi abuziv câştigă în 2014 la fond şi în 2015 la toate celelalte căi de atac (inclusiv la un recurs introdus ulterior căii extraordinare de revizuire –probabil premieră absolută in justiţie !)

În 2006, subsemnata  cu fratele şi ulterior nepoţii, am introdus acţiune pentru recuperarea prejudiciului creat prin neculegerea fructelor posesiunii   până la înstrăinarea cotelor. Tergiversată de adversari timp de 7 (şapte ani!) cauza a fost soluţionată irevocabil în favoarea noastră în 2013. De atunci ne luptăm pentru punerea în aplicare a Sentinţei. Deoarece nu a fost posibil pe cale amiabilă, am recurs la executare silită, eşuată din pricină că SC Alpa SA nu avea depuşi  bani in băncile notificate şi nici bunuri valorificabile în patrimoniu” povesteşte una dintre  moştenitoarele palatul din centrul Dejului, Lucia Stana Sevianu.

 

Momentul potrivit pentru o insolvenţă cu cântec

Patru dintre posesorii de drept al imobilului şi ai unor sentinţe irevocabile privind prejudiciul creat de SC  Alpa SA au cerut ca aceasta să intre în insolvenţă, pentru a-şi recupera ei pe această cale banii stabiliţi de instanţa de judecată.

Deşi starea de insolvenţă a fost negată vehement timp de 10 luni de către debitoarea SC Alpa SA, Tribunalul Specializat a confirmat validitatea susţinerilor celor la care Emil Săvan le era dator, în data de 14 iunie 2014, prin hotărâre definitivă.

În august acelaşi an s-au depus declaraţii de creanţă împotriva SC Alpa SA de către trei instituţii ale statului,  o salariată a debitoarei, acţionarul SC Sompan SA, avocatul cvasi-permanent al SC Alpa SA, Bujiţă Aurel pentru neplata onorariilor,  administratorul Săvan Emil în nume propriu, alţi furnizori, şi, cu sentinţe irevocabile, doamna Sevianu, fratele şi copiii surorii acestora (la acel moment decedată).

După publicarea Tabelului de creanţe şi a Raportului H&B Insolv, în septembrie 2014, s-a constatat că SC Sompan SA pretinde o creanţă de o valoare ce depăşeşte cuantumul tuturor celorlalte creanţe însumate, ceea ce-i conferea o poziţie privilegiată faţă de ceilalţi creditori şi, practic, „drept de veto” în adunarea creditorilor.

Cunoscând faptul că SC Sompan SA a fost acţionar majoritar al debitoarei, că are acelaşi administrator ca aceasta , că au acţionat împreună  împotriva drepturilor păgubiţilor,  (pe care i-au şi  hărţuit în instanţă şi pretindeau  despăgubiri necuvenite), cei din urmă au început să analizeze facturile depuse pentru justificarea sumei pretinse precum şi contractul de ipotecă şi facturile aferente  prin care  solicitaseră garantarea  a 950000 lei,.

Constatând nereguli,  s-a depus  contestaţie la tabelul  de creanţe, respinsă însă de instanţă  pe motivul că: „Pe calea contestaţiei la tabelul preliminar de creanţe, judecătorul sindic este ţinut să verifice, în raport de înscrisurile doveditoare care sunt anexate declaraţiilor de creanţă, legalitatea măsurii de înscriere în tabelul preliminar de creanţe sau a măsurii de respingere a unor declaraţii de creanţă, fără a putea examina valabilitatea  acelor înscrisuri doveditoare. În baza acestor  considerente  judecătorul sindic apreciază că prezenta contestaţie precizată este de plano inadmisibilă deoarece aduce în discuţie chiar valabilitatea înscrisurilor pe care SC Sompan SA şi-a declarat creanţa…”( citat din sentinţă motivată după …un an şi 3 luni!).

 

Falimentul, o binecuvântare…

Tot în 2011 (iarăşi coincidenţă?) EMIL SĂVAN recurge la o stratagemă, numită divizare, prin care îşi însuşeşte pentru sine şi familia sa toate imobilele deţinute de SC Alpa SA, înfiinţând firmele de familie SEM ELYON ŞI SEM CAPITAL, lăsând în proprietatea tabulară (nu şi legală) „societăţii mamă” doar palatul, pierdut prin retrocedare încă din 2006, dar folosit in continuare  de Alpa.

Familia Săvan şi-a asigurat bunurile imobile şi anumite sume, a făcut împrumuturi bancare pe firmă ,  şi-a construit hotel şi restaurant în Dealul Florilor, a profitat de timpul câştigat pentru a obţine şi alte creanţe ce ar fi făcut ca toată procedura de faliment să devină o binecuvântare – de la Alpa SA majoritatea banilor rămaşi urmând să vină prin masă credală tot în buzunarele lor, ocolind astfel obligaţiile faţă de urmaşii proprietarilor palatului din Centrul Dejului, ca şi cele faţă de stat.

În  09 iunie 2015 Hotărârea 1719/2015  dispune intrarea în faliment în procedură generală a SC.ALPA SA DEJ. Se aprobă astfel Raportul depus de New Insolvency (fost H&B), prin care solicită  instanţei deschiderea procedurii de faliment cu motivarea că ”obligaţiile de plată şi celelalte sarcini nu sunt îndeplinite în condiţiile stipulate prin planul confirmat” încheiat citatul. În plus, Alpa refuzase să prezinte situaţiile contabile.

Planul de reorganizare, nerespectat,  era semnat de administratorul special Săvan Grigore şi votat, în dublă calitate, de administratorul statutar Săvan Emil Nici  unul dintre fraţii Săvan nu a contestat Raportul, nu a cerut prelungirea perioadei de reorganizare, o nouă eşalonare, nu a promis că vor depune documentele contabile nedepuse  deşi, primul risca să ajungă „pe drumuri” prin pierderea societăţii la care era director general, iar celălalt pierdea orice şansă de recuperare a unei creanţe de peste 11 miliarde lei vechi pentru SC Sompan SA dar şi a creanţei personale. Au consimţit  astfel la lichidarea firmei debitoare, deşi cunoşteau ambii,  încă de la început,  că nimeni nu va mai obţine nici un ban, deoarece singurele bunuri pe care le mai avea  ALPA nu erau vandabile: o autoutilitară Fiat Doblo , accidentată(nefuncţională), automobil mixt Dacia cu certificat de înmatriculare reţinut, centrală termică, instalaţie încălzire centrală  şi un cuptor patiserie.

 

Care pe care, dar primăria pe din-afară

Raportul nu doar confirmă continuarea practicilor anterioare ci este şi soluţia dorită de debitoare pentru a se sustrage „legal” îndatoririlor de plată către creditorii reali.  Dintre aceştia 3 sunt instituţii ale statului : –  DGRFP Cluj cu 280.000 lei creanţă bugetară, plus 3162 debite suplimentare (contribuţii sociale, impozit pe venit, amenzi contravenţionale etc. înscrise in data de 20 iulie 2016) ; ITM cu 2861.00 lei ; DSVSA Cluj 1217,11 lei.

Mai mult, Alpa a omis Municipiul  Dej  din „ Lista  furnizorilor ”, pentru o  creanţă de 143.467,82-cu titlu executoriu reprezentând „impozit pe clădiri şi impozit pe teren”. Aceeaşi s-a mai sustras plăţii prin înscrierea unei ipoteci de 42.532,87 în favoarea  Municipiului Dej asupra aceluiaşi imobil retrocedat, ipotecă radiată prin pierderea procesului de rectificare tabulară .

Potrivit celor susţinute de New Insolv., Alpa nu a achitat nici un leu din plăţile la care se angajase ( nici măcar cei 780 lei către salariata Bob Maria, sau amenda contravenţională către CNADR ), fapt pentru care a intrat în lichidare ( după un an de insolvenţă şi aproape un an  anterior în care s-a opus declarării insolvenţei), asta deşi au încasat  venituri din vânzarea produselor de patiserie (cele 1000 sau 1300 kg lunar) şi  din chirii, adică : 1450 euro lunar – contract. 865/99 cu Raiffeisen Bank ;  1500 euro lunar contr.56/2013 cu Mustang Tour; 1610 EURO lunar contr.230/2009 cu POSTA ROMANA .

Săvan Emil, în calitate de administrator unic al SC.Sompan SA îl delegă pe Conţis Marcel Sebastian (director Sompan şi cenzor Alpa!­) să voteze pentru, şi, acelaşi Săvan Emil, de data aceasta în calitate de creditor, comunică în scris votul favorabil, deşi cunoştea că Planul de reorganizare, semnat de Săvan  Grigore , este bazat  pe date false şi promisiuni deşarte.

 

Decizii judecătoreşti în momente cheie

„Bunurile de valoare” declarate erau iluzorii, garantarea creanţei Sompan la fel, adevăruri bine ştiute de cei doi fraţi Săvan, dar şi de H&B şi de judecătorul sindic . Cu 5 luni înaintea declarării insolvenţei, din 28 ianuarie 2014, era pe rol   acţiunea civilă a moştenitorilor legali ai singurului imobil aflat în proprietatea tabulară a SC.Alpa SA, având ca obiect rectificare tabulară. În 12.02.2015Decizia 154/2015, executorie, fără drept de recurs, menţine soluţia de la fond din 10.10.2014 prin care s-a dispus atât radierea proprietăţii  SC Alpa cât şi radierea ipotecii  de 950.000 lei instituită de SC Sompan SA asupra unui imobil ce nu-i aparţinea legal debitoarei SC Alpa încă din 2006 .

Sentinţa a fost pronunţată  cu două luni înainte, iar decizia  cu mai puţin de o lună după votarea planului de reorganizare, cu soluţia perfect previzibilă, fiind vorba doar de o  aplicare a unei sentinţe irevocabile din 2011  Astfel, însuşi Planul de reorganizare devenea inacceptabil şi chiar rizibil, întrucât nu poţi susţine la modul serios că deţii bunuri de valoare în patrimoniu – când acestea  erau în fapt doar două maşini dezafectate, o centrală termică şi un cuptor!

Statul şi ceilalţi creditori reali şi oneşti erau în imposibilitatea de a-şi mai recupera vreodată  creanţele.

 

De ce H&B Insolv ?

Pentru a vă face o imagine mai clară asupra reputaţiei  firmei de insolvenţă aleasă de judecătorul sindic  ca şi administrator judiciar al SC Alpa SA, H&B Insolv, vă reamintim că pentru aceasta un  magistrat  a fost raportat la CSM.

Vorbim de judecătoarea Camelia Cengher, la data respectivă preşedinta Tribunalului Comercial Cluj, care a fost reclamata la Consiliul Superior al Magistraturii pentru că ar fi acordat onorarii ilegale unei societăţi clujene de insolvenţa. Potrivit petiţiei, judecătoarea a acordat în doua dosare onorarii de câte 12.000 de lei societăţii de insolvenţă H&B Insolv, în condiţiile în care limita onorariilor este de cate 3.000 de lei. Magistratul clujean a fost cercetat de Inspecţia judiciara a CSM.

În petiţie se mai arata că existau legături strânse între judecătoarea Cengher şi administratorii H&B Insolv, Roxana Bica şi Maria Handra . “Aceste legături, susţin autorii sesizării, s-ar fi dezvoltat în timp, inclusiv prin petrecerea unor sejururi în străinătate, a căror costuri nu-i exclus să fi fost suportate de reprezentantele H&B Insolv”, se mai arata în sesizare.

Doamna Maria Handra a fost activă doar în primele luni ale insolvenţei SC Alpa SA, deoarece, ca o ironie a sorţii,  s-a îmbolnăvit (conform propriei mărturisiri) şi ulterior a părăsit această lume  din cauza suferinţei pricinuită de mafia imobiliară intr-o revendicare a unei moşteniri cuvenită legitim familiei sale… Iar băiatul său, tot lichidator, a părăsit firma devenită între timp New Insolvency SPRL. Condusă de Rosana Bica şi pretinzând onorariul maxim de 3000 lei lunar plus onorariu de success de 10%, aceasta a reuşit „performanţa” de a „ajuta ” Alpa „să se reorganizeze şi să-şi achite datoriile” . Procesul verbal din 19.12.2016,  după 3 ani şi 3luni de la depunerea acţiunii, arată că : din valorificare bunuri   s-au încasat 9820,80 lei, creanţe recuperate 93,41 lei. Soldul contului de lichidare era de 45799.85lei din care s-au plătit 45032,25 onorariu lunar administrator/lichidator judiciar –parţial şi 760,09 cheltuieli de procedură avansate de acelaşi New Insolvency! Iar creditorii sunt anunţaţi că pentru ei nu au mai rămas bani! Aceasta era valoarea reală a firmei conduse de Săvan Grigore  şi administrate de Săvan Emil pe care cei doi au insistat s-o ţină în viaţă (oare cu ce scop) şi, împreună cu lichidatorul, au încercat să amăgească creditorii!

Procesul de insolvenţă al SC Alpa SA s-a încheiat în  31 ianuarie 2017 când judecătorul sindic a decis inchiderea procedurii de faliment şi radierea societăţii.

Lucrurile nu se opresc însă aici. Potrivit surselor,fraţii Săvan (aflaţi în cârdăşie cu un liberal a cărui nevastă le-a fost judecătoare la ”bine şi la rău”, cât şi cu un anumit deputat social democrat), s-au ales cu dosare la care procurorii din DNA Cluj lucrează intens.

LĂSAȚI UN MESAJ