Falsificatorii de monedă au luat la ţintă leul românesc

299

După o relativă stagnare a fenomenului în anii trecuţi, în 2016, cazurile de falsificări de monedă, în special lei româneşti, euro, dar şi alte valute, precum dolarii americani, au început să fie semnalate din nou pe piaţă. La jumătatea anului 2017, lucrurile se prezintă pe acelaşi trend, uşor crescător.Sporadic apar pe piaţă diferite cupiuri ale unor monede contrafăcute, mai mult ca o ”operaţiune” de testare a pieţei şi a vigilenţei celor care se ocupă cu combaterea fenomenului, poliţiştii de la ”crimă organizată” şi procurorii DIICOT. Surse din servicii specializate în acest gen de infracţiuni spun că este posibil să asistăm în viitor la o adevărată ”invazie” în acest domeniu şi practic la o inundare a pieţei cu falsuri de monedă, în special a celei româneşti.

 

Primul semnal în spaţiul public a fost tras de specialiştii Băncii Naţionale care într-un comunicat cu o anumită tentă de îngrijorare, arătau că faţă de anii anteriori, în 2016, a crescut numărul bancnotelor false descoperite pe piaţă, în monedă românească. Falsurile de bancnote româneşti expertizate de Banca Naţională a României (BNR) au totalizat 6.985 bucăţi, în creştere cu 56% faţă de anul 2015.Din numărul total de bancnote false, 60 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, 6.925 falsuri fiind depistate în circulaţie (cu 58% mai multe decât în anul 2015). Bancnota cu cel mai mare număr de falsuri înregistrate a fost cea de 100 lei, cu 5.660 bucăţi. Pe locul al doilea s-a situat bancnota de 10 lei, cu un număr de 1.084 falsuri, iar pe locul al treilea, bancnota de 50 lei, cu un număr de 150 falsuri.

O parte din aceste falsuri au fost depistate şi pe raza judeţelor Bistriţa-Năsăud şi Cluj.

Situaţia prezentată de Banca Naţională a României nu este deloc îngrijorătoare, potrivit unor surse din servicii. Faţă de volumul falsificărilor de monedă din ţările UE, în România nivelul falsurilor la acest domeniu este scăzut şi ţinut aparent sub control. După cum se observă din statistica prezentată de BNR, poliţia,, inclusiv de cei de la ”crimă organizată” şi parchetul Antimafia, respectiv DIICOT, din toate falsurile descoperite în Româniaau capturat 60 de bancnote contrafăcute în cursul derulării unor operaţiuni specifice. Cel mai mare număr de bancnote false au fost depistate în circulaţie, în special la plata unor cumpărături sau la ghişeele băncilor. Descoperirea accidentală a acestor bancnote, cazuri investigate ulterior de cei de la ”crimă organizată” şi DIICOT, duc de cele mai multe ori la piste înfundate.Cu foarte mici excepţii sursa acestora poate fi identificată. De cele mai multeori, investigaţiile ajung la câte un ”Acar Păun” care nu-şi mai aminteşte de unde are bancnota falsă, în ce condiţii a primit-o şi de la cine.

Numărul scăzut de falsuri de monedă descoperite de către poliţie, este explicabil nu prin faptul că acest fenomen nu mai există, ci că falsificarea de monedă nu mai este în priorităţile grupurilor de crimă organizată sau a unor indivizi, un fel de ”lupi singuratici” care fac acest lucru mai mult de amorul artei, dar şi a faptului că structurile de informaţii din cauza deprofesionalizării accentuate a acestora nu deţin şi nu obţin informaţii în problema falsului de monedă, nu penetrează informativ grupurile care au în preocupări asemenea gen de infracţiuni.Accentul la ora actuală se pune mai mult pe depistarea şi anihilarea grupurilor infracţionale organizate specializate în infracţiuni electronice, falsificarea de carduri în special.

 

Fenomen sporadic înainte de ’89

Înainte de Decembrie 1989, fenomenul falsului de monedă era aproape inexistent.Sporadic, organele informative ale vremii, securitatea, precum şimiliţia au depistat mărci vest-germane, dolari americanii falşi, fie de la muncitorii care lucrau în străinătate, care îi introduceau în ţară în cantităţi mici, scăpând vigilenţei vameşilor, fie de la turiştii străini care vizitau judeţul proveniţi din ţările Europei Occidentale, în special din RFG sau din fostele ţări socialiste, RDG, Polonia, Cehoslovacia şi Ungaria. Începând cu anul 1990, au început să fie depistate an de an un număr din ce în ce mai mare debanii falşii în valută occidentală, în special mărci vest-germane, dolari americani şi lire italiene.

 

În BN, „doi şi-un sfert” a lucrat la greu

La nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud falsul de monedă a fost semnalat în baza informaţiilor obţinute şi verificate de către cei de la ”doi şi un sfert”, a colaborării cu organele de poliţie şi cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, ulterior Serviciul de Combatere al Crimei Organizate şi Antidrog (SCCOA) şi DIICOT.Au fost realizate importante capturi şi au fost destructurate grupuri infracţionale organizate care aveau în preocupări contrafacerea de monedă.

Unul din cazurile cele mai reprezentative de contrafacere de valută străină din România a avut loc la Bistriţa în anul 1996, având în spate un bistriţean stabilit în Cluj, cu ramificaţii internaţionale, Sicilia-Italia, Germania, Cluj-România şi în final recepţia unui cunoscut hotel din Bistriţa. Banii falsificaţi, lire italiene, câteva miliarde,urmau să fie plasaţi la Bistriţa, iar o parte în Republica Moldova. Era perioada când în România apăruse un val de aşa-zişi investitori italieni, mulţi mafioţi de rangul trei şi patru care căutau diferite plasamente, banii în cauză provenind din activităţi de tip mafiot, trafic de droguri, prostituţie, şantaj.

Cazul a avut toate ingredientele unei super-operaţiuni spectaculoase, gruparea din România a fost penetrată de informatorii celor de la ”doi şi un sfert”, filaj în trenuri, urmăriri pe şosele, monitorizarea comunicaţiilor membrilor grupării infracţionale, telefonice şi electronice. Ca o curiozitate, în această operaţiune au folosite pentru prima dată telefoane mobile de cei care investigau cazul, mari cât nişte cărămizi, trimise de centrala ”doi şi un sfert” din Bucureşti. Operaţiunea s-a finalizat printr-un flagrant realizat în trenul Cluj-Bistriţa, înainte de sosirea trenului în gara Bistriţa, fiind capturate circa 7 miliarde de lire italiene. O cantitate mai mică a fost găsită cu ocazia altui flagrant realizat în holul de la recepţia hotelului ”Coroana de Aur”. Au fost operate reţineri şi arestări în mai multe ţări. România, Italia şi Germania. Cazul a ajuns în justiţie, în final fiind condamnate mai multe persoane.

 

Valutiştii, paradoxal sunt atenţi la falsuri

Nici moneda oficială a UE nu este ferită de contrafaceri, în 2016 la 1 milion de bancnote autentice în circulaţie a fost depistate 6 false, faţă de 4 câte au fost depistate în anul 2015. Întrucât circulaţia monedei europene, manifestă pe piaţă o creştere, pe fondul neatenţiei şi aglomeraţiei, bancnotele contrafăcute din cupiurile monedei pot fi introduse mult mai uşor de plasatori în circuitul monetar.

Aceste plasări se datorează necunoaşterii generale a elementelor de siguranţă la bancnote, dar şi pe fondul neatenţiei manifestate de încasatori şi mânuitori de valori în momentul în care numără şi procesează valorile.

Şi în Bistriţa, ca de altfel în toate oraşele din România schimbul valutar nu se realizează numai în locurile autorizate, case de schimb valutar, bănci comerciale. Oamenii sub presiunea timpului, a grabei apelează şi la serviciile aşa-numiţilor ”valutişti” din Piaţa Decebal,Sugălete, Big, părculeţul din Piaţa Unirii de lângă biserica de la Coroana. Există de asemenea riscul ca în această perioadă a anului, când multe persoane se întorc din străinătate pentru petrecerea concediului de odihnă, plasatorii de monedă contrafăcută, lei sau euro în special, să acţioneze plasând cupiuri false în sumele de bani care fac obiectul tranzacţiei.

În general ”valutiştii”, care prestează această activitate înafara legii, sunt acceptaţi de către autorităţi şi opinia publică şi, paradoxal, sunt extrem de vigilenţi pentru a depista orice falsuri, fiind conştienţi că în caz contrar cu adevărat ar deveni ţinta oamenilor legii.

Pentru a fi feriţi de orice surpriză, mai ales în aceste zile, cei care recurg la schimbul de bani, fie că apelează la persoane autorizate sau nu, sau se află la cumpărături, indiferent de loc, trebuie să verifice cu atenţie bancnotele pe care le primesc, să nu aibă înscrise pe aceiaşi bancnotă două serii diferite dar şi elementele de siguranţă proprii fiecărei monede.

 Doru Costin

1 COMENTARIU

  1. 2.19 EURO (= 10 LEI). Tulburator de adevarat. Induiosator de ingenios de a tine mintea – la „serviciurili”- ocupatE – cu piste false.

LĂSAȚI UN MESAJ