Fete din Cluj traficate în cadrul unei rețele de proxeneți

619

Procurorii DIICOT au efectuat, miercuri dimineaţă, 57 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Giurgiu, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influenţă, trafic de persoane, trafic de minori, înşelăciune, influenţarea declaraţiilor, cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), se efectuează cercetări faţă de 35 de suspecţi ce fac parte din gruparea cunoscută drept clanul „Ştoacă”.

„Începând cu anii 2000, s-a încercat prin intervenţii succesive din partea organelor judiciare destructurarea unei grupări ce acţiona cu precădere pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, în sectoarele 4 şi 5 ale municipiului Bucureşti, grupare de tip mafiot, bazată pe relaţii de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de ‘Ştoacă’. Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor reţelei în a se implica în distribuirea pe piaţa neagră a drogurilor de risc, în special a heroinei şi cocainei, s-a dovedit în realitate o activare a unei noi generaţii, crescută şi instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracţională a grupării, aceştia profitând de faptul că niciodată nu s-a reuşit destructurarea completă a grupului, o parte din lideri rămânând în libertate”, se arată într-un comunicat al DIICOT.

Sursa citată menţionează că, în permanenţă, persoanele care au preluat coordonarea grupării au respectat aceeaşi ideologie legată de posibilitatea de a-şi asigura un standard de viaţă prin obţinerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituţiei, aservirea tinerilor proveniţi din familii destrămate şi care să acţioneze, la cerere, recurgând la fapte de violenţă, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mişcare.

Urmare a intervenţiilor autorităţii judiciare şi a faptului că cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă, aceştia au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor acestora, care au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor.

„Astfel, după tiparul adevăratelor grupări mafiote cunoscute la nivel internaţional, liderii grupării ‘Ştoacă’ şi-au crescut, educat şi instruit copiii sau persoanele aflate în relaţii de afinitate cu ei, conform unor reguli stricte ce au vizat ‘jurământul’ tăcerii, al sacrificiului pentru lider, al condiţionării acţiunilor infracţionale de voinţa şi ştiinţa persoanei care ocupă poziţia de lider sau de persoană de încredere a acestuia. Pe cale de consecinţă, există suspiciunea că începând cu anul 2017 s-a produs o ‘reorganizare’ şi o nouă ierarhizare în interiorul clanului de tip familial, persoanele care au preluat afacerile ilicite pe toate palierele fiind animate pe de o parte de asigurarea mijloacelor necesare traiului pentru ei, dar şi pentru crearea unui ‘confort’ al membrilor aflaţi în executarea pedepselor”, precizează sursa citată.

Anchetatorii mai spun că noii lideri au continuat „politica” de relaţionare cu alte clanuri active în lumea interlopă bucureşteană şi nu numai, încercând să intervină atunci când membrii clanurilor rivale interacţionau sau să dezvolte, punctual, afaceri pe linia traficului de droguri de mare risc şi al traficului de persoane.

S-a reţinut că noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de către predecesorii lor, astfel încât activităţile infracţionale ale clanului Ştoacă să nu interfereze cu cele ale altor clanuri.

Legat de limita teritorială la nivelul municipiului Bucureşti, s-a reţinut că membrii grupării Ştoacă au rămas activi, ca şi predecesorii lor, în sectoarele 4 şi 5, unde pe piaţa drogurilor de mare risc au deţinut „monopolul”.

„Membrii implicaţi în traficul ilicit de droguri au ales să obţină venituri din vânzarea cocainei şi a heroinei preparate – în cantităţi mici – către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureştene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecţia tranzacţiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanţele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorităţi. De asemenea, tot pentru a-şi fideliza clienţii, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la preţurile practicate pe piaţa de profil bucureşteană, respectiv 100 euro/gram cocaină şi 30-40 lei/bilă heroină”, mai spun procurorii.

Aceştia arată că, în ceea ce priveşte traficul de persoane şi proxenetismul, acestea au căpătat şi caracter transfrontalier, ca urmare a câştigurilor substanţiale pe care membrii grupării le-au putut obţine de-a lungul timpului prin exploatarea femeilor, obligate/îndrumate să practice prostituţia în cluburi sau alte spaţii special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoţia, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Belgia.

Cu privire la modalităţile în care membrii grupării şi-au recrutat victimele exploatate ulterior prin obligarea la practicarea prostituţiei, procurorii au reţinut predilecţia acestora atât pentru inducerea lor în eroare, prin metoda „lover boy”, cât şi pentru violenţă atunci când acestea nu erau convinse de comportamentul subversiv al acestora.

„Pentru a face faţă ‘cerinţelor pe piaţa externă’ şi a căpăta experienţă, membrii clanului au recurs la exploatarea persoanelor de sex feminin majore şi minore în ţară, mai exact în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Constanţa, folosind pentru recrutarea clienţilor site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal. În ceea ce priveşte implicarea membrilor grupării în activităţile de determinare sau înlesnire a practicării prostituţiei, s-a reţinut ca mod de operare predilecţia acestora spre a-şi folosi renumele şi influenţa în relaţia cu martorele care fie practicau deja prostituţia, fie decideau să înceapă să îşi câştige existenţa în acest mod”, se menţionează în comunicat.

Potrivit sursei citate, un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituţiei, a fost cel al saloanelor de masaj, în considerarea faptului că în astfel de spaţii se pot desfăşura cu uşurinţă activităţi de proxenetism sub paravanul aşa numitelor „masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate „întreţinerea corporală”, iniţial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

„Astfel, în intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracţionale al căror grad ridicat de pericol social este recunoscut atât în plan naţional, cât şi internaţional”, mai arată procurorii.

LĂSAȚI UN MESAJ