Fetiţă-lup într-o grădiniţă clujeană! Şi-a muşcat majoritatea colegilor iar pe o micuţă de trei ani nu mai puţin de şapte ori!

3525

Fenomen înspăimântător într-o grădiniţă cu ştaif din centrul Clujului: o fetiţă cu probleme psihice îşi muşcă majoritatea colegilor, cu o sălbăticie rar întâlnită! Ba, mai mult, una dintre colege – o fetiţă de trei ani – pare a fi ţinta predilectă astfel că fetiţa-lup a muşcat-o deja de şapte ori. Şi culmea, deşi tatăl fetiţei s-a prezentat cu ea la I.M.L. Cluj a renunţat se pare să-i mai scoată momentan copilului certificat medico-legal, motivându-ne că e prieten cu directoarea grădiniţei. Apoi, după ce ne-a relatat întreaga tărăşenie ne-a interzis s-o mai publicăm. Inutil, povestea e de un interes public prea mare ca să n-o facem. Iată faptele:  

 

Fetiţa, „pradă” cu voia tatălui?

Marţi, 26 septembrie, în jurul orei 13.00, un incident cu totul special a impresionat personalul Institutului de Medicină Legală Cluj după ce la cabinetul de consultaţii al instituţiei şi-a făcut apariţia un bărbat de circa 40 de ani, însoţit de fetiţa lui. Fetiţa, o minune de copil, în vârstă de trei ani, avea urme pronunţate de muşcătură în zona gurii şi aştepta, stingheră şi timorată, în braţele tatălui să fie văzută de către legişti. Stârnit la culme de subiect, după ce m-am prezentat – fapt inutil, întrucât respectivul mi-a răspuns că mă ştie „bine” – aflu de la acesta că fetiţa lui a fost muşcată pentru a şaptea oară de o colegă de grupă cu porniri atavice. „Majoritatea copiilor au fost muşcaţi o dată sau de două ori de către aceasta, însă fata mea are deja de şapte agresiuni produse asupra ei! Cred că e o problemă medicală a fetiţei respective – nevinovată în fond – însă lucrul e extrem de supărător pentru toată lumea. Părinţii cârtesc deja, întocmesc febril liste, dar eu şi fiica mea suntem cei mai păţiţi deocamdată în acest caz. Voi opta probabil pentru varianta unui tratament psihologic al fetiţei respective, făcut cu tact de către conducerea grădiniţei şi sper ca micuţa să se vindece cât mai curând”. Adaugă apoi că e teribil de nesigur asupra a ce va face mai departe deoarece d-na manager îi este prietenă şi nu ar dori în niciun chip s-o supere. Dar, pe de altă parte admite – zâmbind cu amărăciune – că dă o mulţime de bani lunar grădiniţei tocmai ca să-i fie muşcată fata! M-am gândit, involuntar: ce părinte poţi să fii ca să-ţi laşi fata drept pradă într-un experiment psihiatric viitor – şi toate doar de dragul prieteniei cu managerul instituţiei care n-a făcut nimic să oprească acest fenomen, aici fiind vorba de  numeroase acte de violenţă! Însă, după ce a apărut şi medicul de gardă s-a ivit rapid un inconvenient serios: neexistând un act emis de un specialist, acesta l-a îndrumat pe bărbat să se prezinte cu fetiţa la Clinica de Boli Infecţioase, singura în măsură să elibereze o dovadă care să ateste faptul că micuţa a fost muşcată. Abia apoi, conform legii, pe baza diagnosticului clar şi a tratamentului prescris de către cei de la „Infecţioase”, urmează eliberarea unui certificat medico-legal de către I.M.L.! Părintele copilei îmi oferă apoi o carte de vizită, astfel că a fost o formalitate pentru mine, câteva minute mai târziu, să identific grădiniţa şi să procur un set de fotografii cu grupa în care se află fetiţa, ele fiind postate pe contul de Facebook al bărbatului chiar de către instituţie…

 

Managerul: ”Aveţi plângere? Dacă nu, atunci NO COMMENT”

Află, îngrozită povestea şi o distinsă angajată de la Laboratorul de Anatomie Patologică care-mi mărturiseşte că la începuturile carierei sale a auzit de un fapt asemănător: un băieţel muşca într-o grădiniţă pe orice copil îl prindea, dar numai de …fese. „Inexplicabil, care cum se apleca puţin, copilul îşi înfigea dinţişorii în fundul lui. Însă, din fericire, acesta a fost vindecat destul de rapid printr-un tratament psihiatric”, explică doamna. La rândul său, după ce i-am prezentat cazul şi d-lui dr. Cristian Delcea, psiholog la I.M.L.Cluj, acesta ne-a mărturisit, intrigat, următoarele: „În baza Legii 213/2004 grădiniţa este obligată să aibă un psiholog permanent. Fetiţa respectivă poate avea tulburări de comportament şi s-ar impune în primul rând o evaluare psihologică şi psihiatrică în cazul în care e-n spectrul autist sau ADHD. În primul rând conducerea grădiniţei este responsabilă de evaluarea, testarea acelui copil împreună cu părinţii acestuia pentru a gestiona problema şi în caz de menţinere a patologiei şi comportamentului este pasibilă din punct de vedere penal”.  A doua zi, miercuri, 27 septembrie încercăm să aflăm dacă tatăl fetiţei s-a prezentat împreună cu ea la Clinica de Boli Infecţioase din Cluj-Napoca. Răspunsul d-nei dr. Augusta Aştilean, care înlocuieşte pentru câteva zile pe purtătorul de cuvânt al instituţiei, este următorul: „Până la această oră nu s-a prezentat niciun părinte cu un copil pe această temă – nici în ambulator şi nici la internări”. O întrebăm, totuşi, dacă instituţia medicală în care îşi desfăşoară activitatea a întâlnit un asemenea caz. Cu amabilitate, d-na doctor ne-a mărturisit: „La copii este o raritate aşa ceva. Am mai avut muşcături de animale asupra unor oameni, sau chiar ale unor oameni asupra semenilor lor – dar cazuri de muşcături între copii, nu. În cazul acestora transmiterea unor boli este, oricum, mai puţin probabilă decât în cazul adulţilor”.

Pornesc apoi spre grădiniţa cu pricina – situată la aproximativ un kilometru de Piaţa Mihai Viteazul – şi, ajuns la poarta ferecată apăs butonul interfonului pe care scrie „Birouri”, dornic să discut cu conducerea instituţiei despre caz. Mi se deschide cu promptitudine şi apare imediat şi d-na director a grădiniţei. Pare total dezorientată la auzul vorbelor mele şi a motivului vizitei şi – după ce mă legitimez – mă roagă să aştept afară până o sună pe directoarea „mare”. Aşa că, tacticos, iau loc pe un scaun aflat lângă o măsuţă şi îmi pregătesc carneţelul de notiţe. Durează circa zece minute până când directoarea „mică” mă anunţă, timorată, de parcă ar fi vorba de apariţia Maicii Sfinte, că vine curând cea „mare”. Apare şi aceasta, o tânără atrăgătoare cu aspect de corporatistă, ca o adevărată amazoană şi având un zâmbet profesional întipărit pe figură. Dar care după ce află din gura mea ce mă aduce în „parohie” îmi retează, scurt, avântul: „Tocmai am vorbit cu avocatul nostru şi vă întreb dacă există formulată vreo plângere împotriva noastră”. La auzul răspunsului meu că deocamdată nu, aceasta mă expediază, scurt: „Atunci nu avem nimic de declarat”! Mă retrag, salutând politicos, şi părăsesc incinta grădiniţei. Nu fac mai mult de două sute de metri, pe jos, şi mă sună, indignat, tatăl fetiţei ameninţându-mă cu depunerea unei plângeri penale pe numele meu, din partea părinţilor, „pentru intrare abuzivă în incinta grădiniţei”. Îmi fac cruce. Tot el este cel care vrea să mă reclame, de parcă eu aş fi fost cel care i-a muşcat bestial fetiţa. Aşa că fără dovezi palpabile, doar pe baza a ce-am văzut cu propriii mei ochi, eu şi încă vreo cinci-şase persoane de la I.M.L. Cluj, plus camerele de supraveghere mă hotărăsc să prezint totuşi cazul opiniei publice – însă fără a da numele „actorilor” şi a preciza locaţiile. În laşitatea şi „corectitudinea politică” generală n-am niciun motiv să mă trezesc cu un proces intentat de conducerea grădiniţei, de tatăl victimei sau poate de părinţii indignaţi de „obrăznicia” mea. Dar promit că voi reveni – însă doar în cazul când vreun părinte va hotărî să relateze pe propria-i răspundere întâmplările petrecute acolo sau una viitoare. Fiindcă – sunt sigur – în lipsa luării unor măsuri rapide micuţa fetiţă-lup va mai muşca. Deci mă mulţumesc deocamdată cu atât, minunându-mă de valabilitatea zicalei despre mămăliga care nu explodează…

3 COMENTARII

  1. Dați numele corporatistei ăleia obraznice, poate s-a trezi și ea cumva din tâmpenia ei. Ei, nu contează, va avea și ea copii. Cine acoperă mizeriile altora, le va suferi însutit. Demnă de tot disprețul atitudinea tatălui fetei agresate. Lași au mai devenit unii după 70 de ani de oportunism.

LĂSAȚI UN MESAJ