Problemele comunitaţilor romane din afara ţarii sunt foarte rar atacate in presa din Romania, iar publicaţiile comunitaţilor de dincolo de graniţa sunt supuse unor presiuni constante in unele din statele gazda. Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Romani incearca sa aduca la un loc şi sa faca auzite vocile ziariştilor de la aceste publicaţii. Despre activitatea şi obiectivele FIJR ne relateaza mai multe Romeo Couţi, preşedintele forumului.
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Romani este o organizaţie internaţionala care reuneşte jurnalişti din afara graniţelor, dar şi jurnalişti romani preocupaţi de problematica comunitaţilor din afara graniţelor. In primul rand este o organizaţie nonguvernamentala, care incearca sa coalizeze jurnaliştii de limba romana. Pentru a rezolva problemele din zonele in care exista presa de limba romana, FIJR incearca sa apeleze la autoritaţile romaneşti.
Un exemplu este o scrisoarea deschisa adresata politicienilor – Preşedintelui Romaniei, Guvernului, Senatului şi altora – in care cer generarea unui spaţiu de dezbaterea pentru crearea unei strategii privind problematica romanilor de pretutindeni. Singurul raspuns a venit din partea Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni, dat fiind ca scrisoarea deschisa a fost trimisa in perioada pre-electorala, astfel ca a trecut neobservata de majoritatea politicienilor carora le-a fost adresata.
Comunitate jurnalistica
Ca ONG, FIJR incearca sa creeze in primul rand parteneriate cu alte ONG-uri, care au acelaşi profil de activitate, organizaţii similare din ţarile unde exista comunitaţi de romani, in speţa presa de limba romana din Ucraina, Ungaria sau Republica Moldova. In Romania, FIJR a colaborat in principal cu Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, care a finanţat congresul anual al FIJR.
Congresul anual al Forumului are loc de fiecare data intr-o alta ţara unde exista comunitaţi de romani. Primul congres s-a facut in Valea Timocului, in Serbia, apoi la Chişinau, la Cernauţi, iar anul acesta va avea loc din nou in Timoc. Congresul din martie işi propune sa aduca faţa in faţa jurnalişti romani şi sarbi, tema fiind ”multiculturalism, raţionalism şi propaganda”.
Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Romani işi propune in primul rand sa aduca impreuna jurnalişti romani din afara graniţelor. ”Am incercat sa sensibilizam opinia publica privind problema romanilor de pretutindeni. Din pacate acest subiect revine in actualitate in momentele-cheie ale vieţii publice a Romaniei. In aceste intervale, din pacate, nu ştim ce se intampla in acele comunitaţi. Daca faceţi o monitorizare se poate vedea ca din punctul de vedere al interesului mass-media in problemele romanilor din afara graniţelor, acestea sunt un non-eveniment. De exemplu, despre Republica Moldova, in presa din Romania apare foarte puţin despre comunitaţile de romani din Ucraina, iar in comunitaţile economice care sunt in Franţa, Spania, Italia, ştirile despre romani inseamna doar crime pasionale, violuri, hoţii, talharii şi aşa mai departe.
Foarte puţin se vorbeşte de romanii care sunt performanţi, care in afara graniţelor fac performanţe şi sunt bine cotaţi. Nu se ştie nimic in presa din Romania despre faptul ca, de exemplu, in Franţa medicii romani sunt foarte bine cotaţi, in Anglia asistentele medicale sunt foarte bine cotate”, relateaza Romeo Couţi.
Sprijin pentru comunitaţile minoritare
Problemele comunitaţilor romane din afara graniţelor sunt foarte multe, astfel ca FIJR nu işi propune sa le rezolve pe toate, concentrandu-se pe zona presei de limba romana. ”Ideea este urmatoarea, ce se intampla cu presa de limba romana din afara graniţelor, cum facem, şi ce strategii abordam pentru a face o presa de calitate de limba romana? Daca in Republica Moldova lucrurile sunt rezolvate pentru ca au o presa dinamica şi foarte vie, in restul ţarilor din vecinatate, cum ar fi Ungaria, Ucraina, Serbia, probleme presei de limba romana este destul de delicata, şi este legata in primul rand de sub-finanţare şi de lipsa unei strategii din partea Romaniei legate de susţinerea acestei prese”, arata Romeo Couţi.
Directorul TVR Cluj arata ca in prezent se considera ca doar prin finanţarea unei prese de limba romana in afara graniţelor problema este rezolvata. Aceasta insa este mai complexa, pentru ca se pune in discuţie şi formarea de jurnalişti romani tineri, asigurarea unor burse pentru ei in Romania, la facultaţile de jurnalism, şi realizarea unei strategii prin care ei sa se intoarca in ţara lor şi sa faca presa de limba romana.
Un exemplu in acest sens este cel al Ungariei, care are o strategie clar definita legata de comunitaţile de maghiari din afara graniţelor. In acest an Guvernul Ungariei a alocat pentru 2013 54 de milioane de euro pentru comunitaţile de maghiari din afara graniţelor. Exista o tradiţie foarte bine pusa la punct, in cadrul careia jurnaliştii de limba maghiara sunt educaţi in Ungaria şi presa acestor comunitaţi din afara graniţelor este bine susţinuta finanţata.
Presiuni ale autoritaţilor
”Senzaţia mea este ca nu exista un interes al presei romaneşti faţa de aceste comunitaţi. Din pacate, nu se va vinde cu succes o informaţie care este reala, ca directorul editorial al canalului Euro News, canal paneuropean, este un roman. Informaţia este reala şi confirmata. Se va vinde bine in presa romana, din pacate, o crima pasionala facuta intr-o comunitate de romani din Spania”, arata Couţi.
Presa de limba romana din afara graniţelor se confrunta cu presiuni din partea autoritaţilor statelor-gazda, fapt care se datoreaza şi unei lipse de fermitate a autoritaţilor romane in apararea şi susţinerea acestor comunitaţi, arata directorul TVR. Un exemplu este Foaia Romaneasca, publicaţie de limba romana care a aniversat recent 62 de ani de existenţa şi care apare datorita entuziasmului jurnaliştilor de la acest ziar. In general presiunile sunt de natura financiara, arata preşedintele FIJR. Insa exista şi exemple de creare a unor alternative editoriale, care sunt fidele autoritaţilor din ţara respectiva, in limba romana. Exemple de acest gen exista in Serbia, Ungaria sau Ucraina. ”Autoritaţile, pentru a anula vocea unor ziare in limba romana, ziare incomode faţa de ele, finanţeaza proiecte editoriale ale unor fideli ai respectivei puteri, astfel incat in randul comunitaţii de romani se creeaza o anumita confuzie. In Serbia exista ziarul Libertatea, care este finanţat de autoritaţile sarbe şi exista Agenţia de Presa Independenta Timoc Press, care incearca sa ţina steagul sus”, povesteşte Romeo Couţi.
Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Romani considera ca este necesar ca autoritaţile romane sa determine ce trebuie facut pentru a susţine şi care sunt criteriile pe baza careia sunt alese publicaţiile care sa fie susţinute astfel. Politica externa a Romaniei ar trebui sa genereze o deschidere pentru cooptarea ONG-urilor in aceasta misiune, iar FIJR poate fi unul din aceşti parteneri. Un ziar dintr-o comunitate ar trebui sa promoveze şi sa descrie tradiţiile, valorile şi cultura romaneasca, acesta reprezentand unul din principalele criterii pentru publicaţiilor care vor fi sprijinite. Acestea trebuie facute intr-o maniera profesionista şi moderna, sa fie atractive.
Exemplu de colaborare
Forumul a remis multe scrisori şi comunicate prin care atrage atenţia autoritaţilor, forurilor europene şi MAE asupra problemei presei de limba romana. Unul din obiectivele FIJR este crearea unei reţele jurnalistice concentrata intr-o baza de date, astfel ca ziariştii romani care merg sa scrie in Serbia, de exemplu, sa poata lua legatura cu colegii lor de acolo. Astfel, se doreşte generarea unei comunitaţi de jurnalişti romani. De asemenea, işi propune realizarea unui parteneriat cu Federaţia Internaţionala a Jurnaliştilor şi cu alte organizaţii internaţionale profesionale.
”In ţari in care autoritaţile nu au interes, se scrie despre comunitatea romana in termeni foarte seci şi propagandistici. In Ungaria, la postul public de televiziune au fost concediaţi, in timpul administraţiei Orban, doi jurnalişti romani. Astfel, ramane un singur roman la postul din Seghed, care realizeaza o emisiune in limba romana. Daca situaţia era inversa, ieşea scandal. UE nu a ripostat, şi nici autoritaţile romane nu au luat atitudine pentru jurnaliştii romani”, arata Romeo Couţi.
Acesta subliniaza ca unul din dezideratele Forumului este ca aceleaşi standarde ca in Romania sa se aplice la jurnalismul pentru minoritaţi in intreaga Europa. De exemplu, in Consiliul de Administraţie al Televiziunii Romane, din 13 membri, doi sunt reprezentanţi ai minoritaţilor naţionale. Romania este astfel un exemplu de deschidere spre colaborare şi conlucrare in UE.
Diana Gabor
