La finele anului trecut, filosofului şi managerului revistei de cultură „Tribuna”,  Mircea Arman, i-a fost decernat, din partea preşedintelui  Academiei Române, Ionel Valentin Vlad, Premiul „Ion Petrovici” al Academiei Române pentru lucrarea „Metafizica Greacă”, publicată în anul 2013 printr-o colaborare între Editura „Academiei” şi Editura “Tribuna”.

 

“Cartea conţine o viziune nouă asupra filosofiei greceşti”

Filosoful ne aşteaptă pe scările somptuoasei sale locuinţe din cartierul clujean Gruia. După ce păşim în apartament, ne atrage atenţia biblioteca, principala piesă de mobilier din cameră, ticsită în special de cărţi şi reviste de filosofie, tipărite în mai multe limbi străine. Despre Mircea Arman puţină lume ştie că a fost elevul filosofului Anton Dumitriu, care a scris numerose pagini, elogioase, despre el, încă din 1986,  în mai multe scrisori publicate în Revista de Istorie şi Teorie literară. De asemenea, Nicolae Steinhardt, cel cu care Mircea Arman a purtat o corespondenţă intensă l-a caracterizat drept unul dintre cei mai importanţi filosofi ai generaţiei sale. Explică filosoful, în debutul dialogului nostru: “Am muncit la această carte 25 de ani şi ea conţine o interpretare inedită a filosofiei, iar redactorul meu de carte, Magdalena Bedrosian mi-a mărturisit că munca la ea a fost o provocare fantastică şi că ea va fi o carte discutată pentru că sunt aspecte care sunt chiar regândiri ale interpretărilor lui Heidegger şi Hegel, asta înseamnînd de-a dreptul  o viziune nouă asupra filosofiei greceşti. De asemenea, trebuie remarcat faptul că academicianul Gheorghe Vlăduţescu, cel mai mare specialist în filosofia greacă a propus cartea pentru premiu, lucru care mă măguleşte. De asemenea, trebuie să ştiţi că în lucrare contrazic aproape toate teoriile emise până în prezent despre metafizica greacă”.

 

Diploma lui Mircea Arman

„Tribuna şi-a recâştigat locul în rândul revistelor de cultură”!

Referindu-se la „Tribuna”, revista pe care o manageriază de trei ani  – şi la care i s-a prelungit mandatul cu încă trei, până în 2019, în urma  procesului de evaluare efectuat de Consiliul Judeţean Cluj – acesta ne-a declarat următoarele: „Revista, înfiinţată de Ioan Slavici în anul 1884 este cea mai reprezentativă publicaţie culturală din Ardeal, la cârma sa perindându-se, de-a lungul timpului, personalităţi de primă mărime, din rândul cărora îi pomenesc doar pe Dumitru Mircea şi D.R.Popescu. Eu am schimbat toată ideea “Tribunei” , pe care am întâlnit-o la venire, de la apariţia grafică până la faptul că am transformat-o într-o revistă de cultură, nu numai de literatură. Ideea lui Slavici a fost să facă din revistă o revistă culturală – şi a făcut-o. După D.R. Popescu, fără să exagerez, sunt singurul redactor-şef care a fost răsplătit cu un premiu al Academiei Române. De asemenea, în trei ani am reuşit să facem o revistă  de cultură a Ardealului, care s-a impus pe piaţă, ceea ce înainte nu s-a întâmplat, noi neavând o distribuţie naţională. Până la venirea mea se vindeau maxim 10 exemplare, iar acum se vând cca 300 de exemplare în toată România, plus încă o sută si ceva de abonamente, ceea ce astăzi nu e putin lucru, pentru o revistă de cultură. De asemenea, găzduim în paginile noastre mari personalităţi, precum  Acad. Nicolae Breban, Acad. Alexandru Surdu, Acad. Eugen Simion, Acad. Alexandru Boboc, Acad. Gheorghe Vlăduţescu,  prof. univ. dr. Andrei Marga, Prof.univ.dr. Grigore Zanc,  dar şi scriitori din toate provinciile istorice româneşti. De asemenea, am debutat mulţi tineri şi talentaţi scriitori, precum: Ormeny Francisc, Diana Cozma, Raul Weiss, autori de marcă, despre care se va mai  auzi.  ”

De asemenea, un proiect cu care Mircea Arman se mândreşte este cel al „Zilelor Tribunei”, prin care a reuşit să împlinească vechiul vis al lui Salvici, pentru o cultură naţională.  „Ca absolvent de filologie şi Drept, eu văd lucrurile cu totul altfel decât managerii  care au fost doar filologi şi care n-au cunoştinţe de drept şi administraţie. Acesta, consider că este un avantaj foarte mare în administrarea revistei”, şi-a încheiat Mircea Arman mărturisirile legate de activitatea revistei.

 

“Din păcate, societatea românească se îndreaptă spre nicăieri”

Cunoscut fiind faptul că filosoful a efectuat o deplasare în S.U.A., anul trecut, am dorit să-i ştim şi punctual de vedere în privinţa unor fenomene globale, şi despre rolul României în lume.  “Cu prilejul vizitei mele la Washington, am frecventat, pe lângă mediile academice şi cele ale armatei americane şi peste tot mi s-a spus că România este un pilon important  al N.A.T.O. împotriva Rusiei. Iar în America, la ora actuală este un curent super-conservator, iar conservatorii vor lua, probabil, puterea şi toate problemele şi disputele de idei vor fi axate pe familie, pe drepturile acesteia ”, arată filosoful. Referindu-se la mersul societăţii româneşti, managerul “Tribunei” consideră că, din păcate, societatea românească se îndreaptă spre…nicăieri, fiindcă avem de-a face cu o răsturnare a scării valorilor, de la cel mai mic până la cel mai înalt nivel, aşa că despre evoluţie nu se poate vorbi, doar de un regres continuu. “De aceea, în acest peisaj anost, “Tribuna”, este o oază de cultură într-un adevărat deşert, iar o altă problemă care mă frământă e faptul că la noi, spre deosebire de S.U.A., oamenii de afaceri nu se implică în susţinerea culturii, ci rolul acesta rămâne statului. Pe când în S.U.A. sunt masive investiţii în cultură ale oamenilor de afaceri care se ridică la nivelul miliardelor de dolari! Aici, oamenii de afaceri investesc în fotbal şi paranghelii, nu în cultură.  În antiteză,  un om din sport, medicul Iuliu Mureşan, preşedintele C.F.R. este un exemplu de implicare în cultură: la stadionul clubului este expusă o pictură aparţinând unui mare artist brazilian, Santiago Castro care a fost anul acesta oaspetele Tribunei atunci cînd revista noastra a organizat expozitia internatională ”Tribuna Graphic” Dar, din păcate, exemplele de acest gen se opresc aici”.


 

Mircea Arman este autorul a zece cărţi de filosofie. Dintre acestea amintim următoarele titluri: „Poezia ca adevăr şi autenticitate. O cercetare fenomenologică” – Ed. Grinta, 2004 ; „Sein und Zeit” (“Fiinţă şi Timp”) de Martin Heidegger – 1994, traducere, ”Fiire şi timp”, Ed. Grinta 2002,traducere; „O istorie critică a metafizicii occidentale”, vol. I – II, Ed. Grinta ”Timp şi fiinţă”  de Martin Heidegger, traducere, Ed. Jurnalul Literar, 1994, alte cărti de drept aparute în colaborare sub egida Academiei Romane, ”Despre divin, poetic si filosofic în gindirea presocratică”, Grinta, 2005. Lucrarea premiată are 500 de pagini, fiind singura carte despre metafizica greacă din cultura română.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.