Departamentul de Luptă Antifraudă a făcut, anul trecut, 123 de controale, iar rezultatele au fost trimise la Direcţia Naţională Anticorupţie. La rândul lor, procurorii au făcut 23 de rechizitorii, prin care au fost trimise în judecată 56 de persoane. La nivel naţional, DNA a stabilit ca fraudă pe fonduri cu sume venite din finanţări europene o sumă totală de circa 14 milioane de euro.
Reprezentanţii DLAF arată că anul trecut, „valoarea prejudiciului stabilit de DNA în cauzele penale finalizate prin rechizitoriu, în care au fost valorificate notele de control ale DLAF, este de 14.078.701 euro. Valoarea prejudiciului stabilit de instanţă, în dosarele în care hotărârile de condamnare au rămas definitive a fost de 4.299.021,52 lei şi 1.706.851,16 euro”.
În 2012, DLAF a efectuat 310 acţiuni de control, din care 152 au fost finalizate la sfârşitul anului 2012, restul de 158 fiind preluate în 2013. La cele 158 de controale din anul 2012, se adaugă cele 62 de acţiuni de control deschise la DLAF în acest an, până la finele lunii mai. Astfel, dintr-un total de 220 cazuri în lucru pe anul în curs, 84 au fost închise de DLAF, rămânând în lucru 136 de cazuri. Potrivit raportului de activitate pe 2012 al DLAF, numărul acţiunilor de control instrumentate de DLAF s-a dublat faţă de media anilor 2010 şi 2011, numărul sesizărilor înaintate de OLAF sau de autorităţile de gestionare naţionale către DLAF a crescut de aproximativ 9 ori faţă de anul 2011, iar numărul sesizărilor din oficiu a crescut de aproximativ 26 ori faţă de media anilor 2010 şi 2011. În anul 2012, DLAF a identificat de aproximativ trei ori mai multe fraude faţă de media anilor 2010 şi 2011, iar valoarea proiectelor controlate a crescut de aproximativ 4,5 ori faţă de media anilor anteriori. În 2012, valoarea impactului financiar al neregulilor/fraudelor constatate de DLAF a crescut de cinci ori faţă de media anilor 2010 şi 2011, iar valorificarea judiciară a constatărilor DLAF a crescut de 2,3 ori faţă de media anilor 2010 şi 2011. Numărul hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţe în cauze cu fonduri europene ale DNA a crescut cu 55% faţă de media anilor 2010 şi 2011.
Fondurile UE “finanţează” fraudele
Cele mai multe cazuri în lucru la DLAF în cursul anului trecut au fost POS DRU (Dezvoltarea Resurselor Umane) – 63 de cazuri, SAPARD – 55 de cazuri, POS CCE (Creşterea Competitivităţii Economice) – 53 de cazuri. În acest an, programele cu cele mai multe cazuri în lucru au fost POS DRU – 26 de cazuri, iar PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) şi POS CCE la egalitate, cu 25 de cazuri. Din 33 de acţiuni de control finalizate de DLAF în 2012, în cadrul POSDRU, în 28 de cazuri (reprezentând 85%) au fost identificate suspiciuni de fraudă.
Din 69 de acţiuni de control finalizate de DLAF, având ca obiect proiecte finanţate din fonduri agricole (FEADR şi SAPARD), în 42 de cazuri (reprezentând 61%), au fost identificate suspiciuni de fraudă. Conform raportului, valoarea totală a proiectelor verificate în 2012, în acţiunile de control finalizate a fost de 679.572.779 euro, iar valoarea totală a impactului financiar estimat, în cazul neregulilor şi posibilelor fraude descoperite, a fost de 80.854.274 de euro.
Ca urmare a controalelor DLAF, sub aspectul recuperării administrative, au fost emise procese verbale, prin care s-au constituit debite în cuantum de aproximativ 6.121.623 de euro, din care peste 2.330.000 de euro în anul 2012.
În mediul privat: cea mai mare pondere au avut-o administratorii şi asociaţii societăţilor comerciale beneficiare de fonduri europene, care au îndeplinit calitatea de responsabili legali de proiect, dar şi reprezentanţi ai societăţilor comerciale care au încheiat contracte cu beneficiarii de fonduri europene. Sub aspectul calităţii persoanelor implicate în fraudarea fondurilor europene, DLAF a constatat că, în zona administraţiei publice sau de interes public – cea mai mare pondere au avut-o persoanele care lucrează la nivelul administraţiei publice: primari (7), persoane cu funcţii de conducere în aparatul administraţiei publice sau de interes public (10), viceprimari (1), angajaţi ai administraţiei publice sau de interes public (9).
OLAF critică DNA-ul
Pe de altă parte, anul trecut, Oficiul European de Luptă Anti Fraudă a publicat un raport privitor la modul în care comisarii europenii percep gestionarea fondurilor UE în ţară. Privitor la România, comisarii OLAF au remarcat că există o adevărată “reţea” de protecţie a anumitor jucători importanţi care lucrează cu fonduri UE. “OLAF şi-a exprimat profunda îngrijorare asupra faptului că autorităţile administrative şi judiciare relevante din România, cum ar fi Direcţia Naţională Anticorupţie, agenţia de plăţi, autoritatea de management, ministerele de linie, par să lucreze într-o manieră coordonată pentru a contracara investigaţiile OLAF. Această suspiciune se bazează pe o argumentaţie similară prezentată ca răspuns la cererile OLAF şi pe indiciile că anumite documente sunt distribuite între aceste autorităţi”, arată raportul OLAF. Spre exemplu, la un eşantion de proiecte sponsorizate prin SAPARD, din 64 de cazuri studiate, în 61 dintre ele au fost găsite nereguli în atribuirea banilor.
Raportul OLAF oferă, printre altele, o analiză a cazurilor de nereguli raportate în 2010. Astfel, documentul arată că în anul 2010 instituţia a primit 1.362 de raportări referitoare la fonduri de preaderare – PHARE, SAPARD, ISPA, Transition Facility (TF), CARDS şi TPA – din partea statelor membre şi a statelor candidate. Potrivit OLAF, s-au înregistrat 424 de noi cazuri de nereguli detectate de autorităţile naţionale, iar în alte peste 930 de cazuri a fost vorba despre raportări ulterioare referitoare la cazuri aduse la cunoştinţa instituţiilor europene anterior. Contribuţia din sume europene afectată de neregulile semnalate în 2010 – şi care se referă la perioada de programare financiară 2000-2006 – a fost de 83.741.577 de euro. Pentru perioada de programare financiară în curs, deci 2007-2013, în 2010 au fost raportate două nereguli implicând suma de 1.002.475 de euro.
Răzvan Robu
