Groparii U Cluj, Walter şi Capră, rămân de rezervă pentru un proces penal cu U Cluj

239

La sfârşitul lunii trecute, Curtea de Apel Cluj a decis ca procesul în care Florian Walter, Daniel Capră şi Nicolae Marius Adrian sunt acuzaţi de constituire de grup infracţional organizat şi delapidare să rămână pentru a fi judecat în cadrul instanţelor clujene. Cei trei inculpaţi au vrut să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi să mai câştige timp prin sesizarea Curţii Constituţionale a României, dar judecătorii clujeni au decis că procesul trebuie să înceapă pentru a fi judecat fondul cauzei.

 

La sfârşitul lunii trecute, judecătorii de la Curtea de Apel Cluj au hotărât să respingă contestaţiile inculpaţilor din dosarul de evaziune a aproximativ 11 milioane de euro. De asemenea, în cadrul aceleiaşi şedinţe, magistraţii au respins cerea lui Florian Walter de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

”În temeiul dispoziţiilor art. 347 C.proc.pen. raportat la art. 425 ind. 1 alin. 7 pct. 1 lit. b C.proc.pen., respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de către contestatorii – inculpaţi Walter Florian, Capră Daniel şi Nicolae Marius Adrian împotriva încheierii penale nr. 50/03.05.2017 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Cluj. Obligă pe fiecare contestator să achite în favoarea statului suma de câte 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată în Camera de Consiliu, azi, 29 iunie 2017”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

În cadrul aceleiaşi sentinţe, magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au dispus să respingă cererea făcută de Walter privind sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi, implicit, cererea de suspendare a cauzei. Potrivit sentinţei, judecătorii clujeni au luat această decizie cu privire la următoarele întrebări preliminare: ”Dacă art. 6 par. 1 din Directivă trebuie interpretat în sensul că prin „persoană suspectată sau acuzată” se înţelege numai persoana notificată oficial şi explicit de existenţa unei acuzaţii îndreptată împotriva sa sau se înţelege şi persoana căreia i s-a adus la cunoştinţă în mod implicit de existenţa unei acuzaţii îndreptate împotriva sa ? 2. Dacă o practică naţională care permite ca informarea unei persoane acuzate oficial să fie realizată la un interval de timp de 12 zile de la data actului de acuzare este compatibilă cu prevederile art. 6 par, 1 din Directivă care impune informarea cu „promptitudine”? 3. În cazul infracţiunilor continuate, care cuprind mai multe acte de executare comise la diferite intervale de timp şi care, fiecare dintre ele, realizează conţinutul aceleiaşi infracţiuni, art 6 par. 3 din Directivă implică o informare detailată pentru fiecare dintre aceste acte de executare , cu indicarea actului de executare şi a datei la care s-a comis pentru fiecare. Definitivă. Pronunţată în Camera de Consiliu, azi, 29 iunie 2017”, arată soluţia instanţei.

 

Se merge la Curtea Constituţională, dar nu se aşteaptă după Monitorul Oficial

Pe de altă parte, magistraţii clujeni au dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 174 alin. 1 C. proc.pen. invocată de către Nicolae Marius Adrian, precum şi a soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 282 alin. 1 C.proc.pen., invocată de către Florian Walter. ”Constată că prin Încheierea din data de 24.02.2017 judecătorul de cameră preliminară al Tribunalului Cluj în dosar nr.5060/117/2016/a1 a sesizat Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 174 alin. 10 C.proc.pen., excepţie invocată de către Walter Florian şi excepţie invocată de către Nicolaie Marius Adrian în calea contestaţiei împotriva Încheierii penale nr. 50/03.05.2017 al judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Cluj. Respinge cererea de suspendare a cauzei aflate în procedura contestaţiei împotriva Încheierii penale nr. 50/03.05.2017 al judecătorului de cameră preliminară al Tribunalului Cluj până la data publicării în Monitorul Oficial a soluţiei CCR cu privire la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282 alin. 1 C.proc.pen”, arată soluţia instanţei.

florian-walter

La U Cluj foştii patroni au centrat o delapidare

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a lui Florian Walter, patron al clubului de fotbal Universitatea Cluj, pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi delapidare, precum şi a altor trei persoane, Ioan Mărginean, Daniel Capră şi Nicolae Marius Adrian.

Insolvenţa clubului nu este singura problemă de la U Cluj. În această perioadă DIICOT Cluj derulează o anchetă în cadrul căreia este vorba de o fraudă în valoare de 11 milioane de euro. Practic, o serie de jucători au fost transferaţi de la U Cluj la SC Fotbal Club Petrolul SA cu titlu gratuit, creându-se astfel un prejudiciu.

„Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus începerea urmăririi penale „in rem”, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de iniţiere/constituire a unui grup infracţional organizat şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prev.de art.7 al.1 şi 3 din Legea nr. 39/2003 şi art.215 ¹ al.1, 2 C.p.

În fapt, se reţine că, în perioada mai – septembrie 2012, persoane din cadrul SC Fotbal Club Universitatea Cluj SA au acţionat în scopul obţinerii unor beneficii financiare substanţiale prin transferarea, cu titlu gratuit, a  unui număr de 15 jucători de fotbal către SC Fotbal Club Petrolul SA. Transferul cu titlu gratuit a unor jucători cotaţi pe piaţă cu o valoare ridicată, estimata la aproximativ 11.000.000 Euro şi care au generat cheltuieli încă de la momentul achiziţiei, în contextul unei  situaţii financiare deficitare a clubului, este de natură să genereze suspiciuni cu privire la realitatea contractelor de transfer încheiate. Procurorii D.I.I.C.O.T.  au efectuat percheziţii în municipiile Cluj – Napoca şi Ploieşti, la sediile sociale ale celor două cluburi sportive, în vederea ridicării de documente şi alte mijloace de probă”, arată DIICOT Cluj.


“Reluări” cu procurori

Clubul universitarilor pare urmărit de ghinion pentru că în urmă cu câţiva ani au mai avut loc cercetări penale cu privire la o serie de fraude făcute de membri din conducerea U Cluj. În scandalul fraudei care a avut loc acum câţiva ani la U Cluj au căzut doar capetele pionilor. Dacă “păpuşarii” au rămas de neatins, foştii administratori, care au avut un rol decorativ în afacerea fraudării clubului sportiv, au primit pedepse penale şi civile care îi obligă să scoată din buzunare circa 7 milioane de lei. Dacă Sorin Bagiu, fost administrator la U Cluj, a fost condamnat pe latură penală, la închisoare cu suspendare şi la plata a 1,2 milioane de lei către Finanţele clujene, Bagiu şi Mircea Gavrilă, fost administrator la U Cluj, au fost obligaţi să plătească daune de 6,3 milioane de lei în cadrul falimentului CLUB SPORTIV FOTBAL CLUB UNIVERSITATEA CLUJ FSP.


Cum a făcut primăria afaceri cu U Cluj

În cadrul acestui proces, Primăria Cluj Napoca figurează ca parte vătămată, însă municipalitatea clujeană a dat un rateu de zile mari încă din anul 2009 prin afacerile făcute cu acţiunile U Cluj. În luna martie a anului 2009 Municipiul Cluj-Napoca a cumpărat cu suma de 2.000.000 lei, un număr de 200.000 acţiuni la  SCS FCM „Universitatea” Cluj SA, la o valoare nominală de 10 lei/acţiune, iar în luna iulie a vândut pachetul majoritar de acţiuni, respectiv 1.073.324 acţiuni, la preţul de ofertă de 0,47lei/acţiune, preţul de vânzare fiind stabilit printr-un raport de evaluare însuşit de consiliul local.

 

LĂSAȚI UN MESAJ