Peste doar patru luni, noul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene intră în vigoare, iar România nu a depus încă un draft al Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pe care instituţia să îl accepte ca fiind relevant. Documentele de programare trimise de ţara noastră pentru absorbţia fondurilor europene sunt de slabă calitate, arată un studiu al Institutului pentru Politici Publice (IPP), care prezintă şi o serie de soluţii.
„Mai sunt doar 4 luni până la intrarea oficială în perioada noului exercițiu financiar și România încă nu a finalizat un draft coerent de Acord de parteneriat cu Comisia Europeană, care să stabilească în mod clar prioritățile investiționale pentru care se vor acorda cele aproape 40 de miliarde de euro în următorii 7 ani. România nu a învățat din eșecul actualei perioade financiare, întrucât nu au fost avansate în spațiul public soluții care să adreseze problemele sistemice cu care se confruntă țara noastră, marcată endemic de incapacitatea de absorbție a banilor europeni mai mult decât oricare alt stat membru. Mare parte din acest eșec este tributar lipsei acute de viziune de dezvoltare din perioada de programare, calității slabe a proiectelor și birocrației excesive, cauze pentru care vom pierde cel puțin 7 miliarde de euro – echivalentul a peste jumătate din acordul stand by cu FMI – din cele aproape 33 de miliarde1 alocate pentru 2007 – 2013”, arată IPP în documentul „5 pași cruciali pentru recuperarea decalajului României față de celelalte state membre în negocierile cu Comisia Europeană privind alocarea fondurilor structurale pentru 2014 – 2020”.
Ministerul Dezvoltării, strategul principal
Prima măsură propusă de IPP pe care Guvernul ar trebui să o ia în regim de urgență pentru a scoate onorabil România din postura de țară incapabilă de a trimite un document „matur” care să reflecte viziune națională de dezvoltare în următorii ani se referă la stabilirea unui mandat politic pentru o instituție integratoare a strategiilor sectoriale într-o unică Strategie Națională de Dezvoltare, şi anume Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. „Portofoliul acestui Minister permite, teoretic, să gestioneze conturarea unei Strategii Naționale de Dezvoltare. Exemplele altor state membre – ex. Polonia, atât de invocată în contextul regionalizării – ar fi putut să servească Guvernului drept sursă de inspirație în acest sens, aceasta finalizând procesul de elaborare a unei Strategii Naționale cu orizont 2030 încă de anul trecut”, arată institutul.
De asemenea, specialiştii în politici publice consideră că este nevoie de consensul tuturor forțelor politice asupra unui aranjament instituțional funcțional pentru managementul fondurilor europene. „Forțele politice din România trebuie să se pună de acord asupra unui aranjament.
Sprijinirea beneficiarilor, obiectiv ratat
Dezvoltarea unui portofoliu de proiecte majore de interes național/regional care să acopere minim 50% din alocarea financiară pe următorul exercițiu și care să țină cont de nivelurile diferite de dezvoltare/potențial între zonele României este al treilea punct din documentul înaintat de IPP, alături de sprijinirea beneficiarilor prin asistență tehnică și audit, concomitent cu unificarea activităților de control asupra fondurilor europene. „Atitudinea în actualul exercițiu financiar a fost mai degrabă aceea de a prezuma vina/reaua credință a beneficiarilor, România dezvoltând adevărate rețele de specialiști în control al căror rol principal a fost acela de a găsi cu orice preț erori/nereguli în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în loc să folosească în mod proactiv banii din asistența tehnică pentru a acorda suport beneficiarilor, a dezvolta instrumente de audit ex ante care să prevină apariția problemelor și ulterior a corecțiilor financiare”, consideră IPP.
Nu în ultimul rând, lipsa unui buget unic pentru investițiile cuprinse în Strategia Națională de Dezvoltare trebuie să înceteze în viitorul exercițiu financiar, fondurile structurale urmând a deveni parte din Bugetul de Stat, supunându-se acelorași reguli de transparență și fiind alocate pentru a răspunde cu succes priorităților de investiții stabilite prin Strategia Națională de Dezvoltare, a căror realizare nu trebuie să fie condiționată de sursa de finanțare, spun specialiştii.
Diana Gabor
