Imunitate pentru avocaţii din România

Un nou proiect de modificare a legii avocaturii a fost votat de Comisia Juridică şi Camera Deputaţilor, care le oferă imunitate avocaţilor. Mai multe instituţii au criticat acest proiect de lege după ce a trecut de Senat, din cauza faptului că duce la nulitatea unor probe deja administrate.

Legislaţia anticorupţie nu se mai vrea aplicată avocaţilor. Parlamentarii vor să schimbe legea, astfel încât avocaţii să nu mai fie asimilaţi cu funcţionarii publici şi nici să nu mai aibă obligaţia de a denunţa infracţiunile. Modificările legii 51/1995 au fost discutate în dimineaţa de miercuri, 4 mai, de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor (camera decizională), după ce aceasta a trecut de Senat şi urmează să ajungă în plen.

Legea a fost aspru criticată

DNA, Parchetul General şi CSM au criticat modificările aduse legii. “Un regim unic de imunitate în sistemul de drept românesc”, “obstrucţionarea Justiţiei” sunt câteva dintre expresiile folosite în punctul de vedere al Guvernului trimis Camerei Deputaţilor. Deputaţii au adoptat în mare parte amendamentele Senatului pe motiv că ar duce la o formă de imunitate pentru avocaţi şi la un ”statut de impunitate fără echivalent”.

Ioan Cupşa, vicepreşedintele Comisiei Juridice şi deputat PNL, a declarat că modificările aduse legii au fost adoptate în unanimitate, precizând că legea oferă garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor client – avocat.

„Posibilitatea de a fi asimilat funcţionarilor publici, această problemă a apărut după intrarea în vigoare a noului cod penal şi de procedură penală care lărgeşte foarte mult limitele a ceea ce poate fi considerat funcţionar public. Din punctul meu de vedere, nu poate fi considerat nici acum avocatul funcţionar public. Motivul fiind că există o practică CEDO extrem de bogată care spune că avocatul nu prea poate fi asimilat funcţionarului public, nici măcar avocatului din oficiu care practic este plătit, impropriu spus, de stat”, a explicat avocatul Mircea Ilian pentru Gazeta de Cluj.

Guvernul a criticat dur aceste prevederi.

„Legea avocaturii în forma pe care noi, astăzi, am adoptat-o ţine cont atât de interesele celor care fac parte din această profesie a avocaţilor, de interesele justiţiabililor, cei care beneficiază de interesele avocaţilor, aşa cum ţine cont şi de interesul general”, a mai declarat Cupşa în presa centrală.

De asemenea, Cupşa a negat faptul că legea în forma actuală ar conferi o imunitate specială avocaţilor, şi că este o tratare perfect normală a profesiei. A afirmat că modificările aduse legii sunt numeroase, iar practic întreaga lege este modificată. Chiar şi sancţiunile cu care vor fi tratate încălcările privitoare la obligaţiile pe care le au avocaţii.

Senatorul PSD, Ioan Chelaru a explicat că până acum, nu a existat nicio protecţie a avocatului şi că este foarte uşor ca acesta să devină suspect numai prin faptul că apără un suspect sau învinuit, în fond şi la urma urmei, doar îşi face treaba.

CSM a precizat că prin aceste prevederi ”se creează un regim de impunitate unic în sistemul de drept românesc, lăsând nepedepsită conduita avocatului în casitotalitatea situaţiilor în care acesta are cunoştinţă despre săvârşirea unor infracţiuni planificate”.

 Cum se prezintă noua lege?

Potrivit noii forme a articolul 35 din legea 51/1995, ”decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziţiei desfăşurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri şi de la măsura confiscării: înscrisurile care conţin comunicări între avocat şi clientul său; înscrisurile care conţin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine şi date încredinţate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situaţia în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracţiuni în exercitarea activităţilor specifice profesiei”.

Forma discutată de deputaţi a articolului 46 prevede că ”divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informaţii confidenţiale din sfera privată a clientului său, sau care priveşte un secret operaţional sau comercial care i-a fost încredinţat în virtutea aceleiaşi calităţi sau de care a putut să ia cunoştinţă în timpul desfăşurării activităţilor specifice profesiei constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani”.

În amendamentul Comisiei Juridice, se arată:

• ”Sunt obligaţi să respecte secretul profesional şi membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoştinţă în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost investiţi. Nu constituie infracţiune fapta avocatului de nedenunţare a unor infracţiuni despre care ia la cunoştinţă în exercitarea profesiei, cu excepţia următoarelor infracţiuni: omor, ucidere din culpă sau altă infracţiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război; cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului”.

Ioan Dîrzu a asigurat creşterea veniturilor avocaţilor prin eliminarea preţurilor de dumping şi stabilirea unei grile a onorariilor minimale pentru serviciile prestate de aceştia. Guvernul nu a fost de acord nici nu această modificare, subliniind că modul în care este reglementată profesia, unele dispoziţii nu au fost considerate suficient de clare ca integrare în cadrul legislativ general, potrivit Gabrielei Scutea. Tot ea a mai declarat că legea oferă ”garanţii mult mai ample decât cele prevăzute pentru alte profesii”.

Înscrisurile pentru acţiuni grave vor putea fi în continuare ridicate

Doar pentru înscrisurile cu adevărat grave se vor putea folosi în continuare de înregistrări telefonice. Corupţia face parte din infracţiunile cu adevărat grave, dar aici nu „intră” şi infracţiunile de corupţie care se săvârşesc de către avocaţi. Este imposibil pentru clientul pe care îl reprezintă să divulge acele informaţii pe care avocatul le obţine de la acesta, deoarece acesta are nevoie pentru a-l putea apăra în condiţiile legii şi pentru care trebuie să răspundă prin confidenţialitate.

„Existau nişte controverse destul de mari în legătură cu acest aspect, pentru că pe de o parte, relaţia cu clientul reprezintă informaţie confidenţială şi există o obligaţie pe care orice cetăţean ar trebui să denunţe anumite infracţiuni. Pe de altă parte, în calitate de păstrător al secretelor clientului tău, eşti ţinut de o astfel de confidenţialitate, mai mult sau mai puţin. Făcând o analogie, ca şi obligaţia preotului  care o dată ce află anumite secrete, confesiuni, nu are voie să le divulge mai departe”, a compleatat Mircea Ilian.

„Problema ar fi pentru alte situaţii, în condiţiile în care îţi solicită cineva consultanţă şi aflii despre comiterea unei infracţiuni  înainte chiar de a fi sesizat organelor judiciare, atunci este o discuţie, dacă ai obligaţia să mergi să denunţi sau nu. Infracţiunile contra vieţii, adică omorul, eşti obligat în continuare să-l denunţi”, a încheiat avocatul.