În SRI lucrează mulţi, dar bine plătiţi!

6896

Conform unor rapoarte, angajaţii din cadrul SRI şi SIE nu ar putea încape în birourile omologilor din Germania. Motivul este simplu: în cadrul diferitelor servicii secrete din România lucrează de patru ori mai mulţi angajaţi decât în Serviciile omoloage din Germania. În acelaşi timp, bugetul total al nemţilor pentru asigurarea securităţii este egalat doar de bugetul pentru salarii al ”agenţilor secreţi” din România. Pe lângă aceste aspecte, trebuie menţionat faptul că asupra bugetelor şi numărului de angajaţi din Serviciile româneşti planează o secretomanie aproape clinică.

 

Serviciul de informaţii al Germaniei a publicat recent un raport referitor la activitatea specifică dusă pe parcursul anului trecut, la numărul de salariaţi şi la modul în care instituţia respectivă a cheltuit bugetul disponibil. Conform datelor, anul trecut, în acest serviciu lucrează 2.776 de persoane, iar bugetul total al instituţiei a fost de 205 milioane de euro. Trebuie ţinut cont de faptul că Germania are aproximativ 82 de milioane de locuitori.

Pe de altă parte, în Serviciile româneşti numărul angajaţilor este secret însă, doar anul acesta salariile angajaţilor au fost bugetate la aproximativ 200 de milioane de euro, iar acest date sunt conforme cu informaţiile din bugetul ţării pe anul în curs. Conform unor date, în serviciile româneşti ar activa aproximativ 10.000 de persoane. Potrivit unui raport publicat de Bundesamt fur Verfassungsschutz (Biroul Federal pentru Protecţia Constituţiei), subvenţia de la bugetul federal pe 2013 a fost de 205.958.371  de euro, faţă de 209.713.761 de euro, bugetul din 2012. În prezentarea Serviciului german se arată că sunt angajaţi permanent 6.500 de persoane (funcţionari şi ofiţeri) fiind reprezentate toate grupurile profesionale, în ţară şi în afara ţării.

 

Câteva mii de angajaţi câştigă câteva sute de milioane

Pe de altă parte, în prezentările SIE şi SRI tronează secretomania, însă sunt oferite câteva date lacunare într-un raport (Evoluţia numărului de posturi ocupate în sectorul bugetar pe perioada decembrie 2010 – aprilie 2014) postat pe pagina de Internet a Guvernului României. Într-un tabel sunt trecute în revistă câteva date referitoare la salariaţii remuneraţi cu bani publici. Aici au publicat numărul de angajaţi două instituţii trecute la categoria ”Servicii”: Serviciul de Pază şi Protecţie (SPP)-1.515 salariaţi şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)-2.747 salariaţi, iar pentru cele două servicii au fost alocaţi pentru salarii 188.822.000 de lei pentru cei din cadrul STS şi 119.937.000 de lei  pentru angajaţii SPP. Acelaşi raport mai arată că  Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării Naţionale au împreună peste 200.000 de angajaţi.

 

SRI-iştii sunt mari ”ascultători”

În acelaşi timp, conform dosarelor de mare corupţie trimise în justiţie în ultimul timp SRI se remarcă prin sprijinul oferit celor de la DNA. Însă, conform rechizitoriilor, principala abilitate a SRI-iştilor este ”interceptarea” telefonică şi prelucrarea datelor.

În cadrul unei întâlniri organizate de FACIAS, şeful Direcţiei Juridice a SRI, Dumitru Dumbravă a explicat care este procedura prin care o interceptare poate fi autentificată în instanţă. De asemenea, în cadrul dezbaterii a fost vizionată şi o parte din emisiunea „Exces de putere” la care a fost invitat special Cătălin Grigoraş, profesor la Universitatea din Denver-Colorado, care a explicat că sistemul prin care se fac expertizele în România este unul care se folosea cândva la benzile magnetice şi prin acest program nu se poate realiza o expertiză care să ofere certitudini asupra autenticităţii convorbirilor respective.

„În digital nu există copii pentru că noi am depăşit spaţiul analog” a susţinut şeful Direcţiei Juridice a SRI. Întrebat de ce SRI trimite la instanţă copii după înregistrările telefonice, în condiţiile în care o expertiză pe voce şi vorbire nu se poate face în lipsa suportului original pe care s-a efectuat o înregistrare şi a aparaturii folosite, reprezentantul SRI a afirmat că judecătorii de la instanţa supremă ar fi înţeles că nu se pot trimite tonele de aparatură la ÎCCJ pentru ca înregistrările să poată fi expertizate. Întrebat de ce nu există garanţii din partea SRI ca experţii să aibă acces la aparatură de înregistrare din SRI pentru expertizare, reprezentantul SRI a lăudat tehnologia modernă a SRI despre care a găsit numai cuvinte de laudă şi liniştire, cu trimiteri la aprecieri externe din partea americanilor şi europenilor.

 

Politicienii vor să fie “păpuşarii” SRI

Anul trecut, liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, l-a propus ca membru al unei comisii de anchetă a SRI în cazul Bârsan. Ca preşedinte al acestui for a fost numit Sorin Roşca Stănescu, iar ca membri pe Corneliu Dobritoiu, Victor Ciorbea şi Sorin Ilieşiu. De asemenea, grupul PC l-a nominalizat ca membru al comisiei de anchetă pe senatorul Niţă Mihai. PSD i-a desemnat ca membri ai comisiei de anchetă pe Georgică Severin, Dan Tătaru, Ovidiu Donţu, Alexandru Frătean şi Augustin Mitu. Grupurile PDL şi UDMR au refuzat să facă propuneri de membri ai comisiei de anchetă. Liderul senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, a declarat că, în opinia sa, ancheta ar trebui realizată de către Comisia de control al activităţii SRI, precizând că senatorii PDL nu sunt de acord cu înfiinţarea comisiei şi nu desemnează reprezentanţi în comisie. „Ar fi de dorit ca această comisie specială – de control al SRI – să-şi continue şi să-şi finalizeze investigaţia pe această direcţie, până atunci nu suntem de acord cu instituirea comisiei de care un număr de 79 de senatori fac vorbire în acest proiect de hotărâre”, a susţinut Rădulescu.

De asemenea, senatorul PPDD Tudor Barbu a susţinut că nu optează pentru înfiinţarea unei comisii de anchetă în paralel cu cea care controlează activitatea SRI. „Ar trebui să luăm şi varianta lăsării comisiei de specialitate să lucreze pe acest subiect şi să vedem dacă nu este optimă”, a afirmat Barbu, care a precizat că ceea ce a susţinut este punctul său personal de vedere. Haşotti a precizat că mai mulţi senatori PPDD au semnat în favoarea înfiinţării comisiei de anchetă, exprimându-şi nedumerirea. Ulterior, liderul senatorilor PPDD, Haralambie Vochiţoiu, a susţinut că poziţia grupului este pentru înfiinţarea comisiei de anchetă. El i-a anunţat ca membri ai comisiei de anchetă pe senatorii Popescu Corneliu şi Agrigoroaie Ionel.

 

Aproape 50.000 de mandate de interceptare

Pe o perioadă de 3 ani, serviciile secrete din România au pus în aplicare un număr de 47.618 mandate de interceptare a comunicaţiilor. Potrivit legii, acest lucru se poate face doar prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din SRI. Anual, aproximativ 2000 de autorizaţii de acest gen au fost semnate de judecători.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ