Indicatori economico-sociali din judeţul Cluj

62

INDUSTRIE

În luna aprilie 2017 producţia industrială a crescut cu 3,5% faţă de aceeaşi lună din anul  2016. Comparativ cu primele patru luni din 2016, in perioada 1.01 – 30.04.2017 indicele producţiei industriale a fost de 109,5%.

Indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie, în luna aprilie 2017 a fost cu 2,8% mai mare faţă de luna aprilie 2016. Pe cumulat patru luni, indicele valoric al cifrei de afaceri este de 112,2%, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

 

CONSTRUCŢII

În cursul lunii aprilie 2017 au fost eliberate 162 autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale.

În cursul trimestrul I 2017, în judeţul Cluj s-au finalizat 1118 locuinţe, cu 185 locuinţe mai mult decât în trimestrul I 2016. În mediul urban au fost finalizate 786 locuinţe, iar în cel rural 332 locuinţe.

 

COMERŢ INTERNAŢIONAL

 Activitatea de comerţ exterior din judeţul Cluj, în perioada 1.I-28.02.2017 se concretizează în realizarea unui volum de export în valoare 229 mil. euro şi a unor importuri care însumează 355,2 mil. euro. Comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2016, exportul a crescut cu 19,8%, iar importul a crescut cu 18,7%. Deficitul comercial în primele două luni ale anului 2017, a fost de 126,2 mil.euro.

 

TURISM

 În perioada 1.04 – 30.04.2017 unităţile de turism în funcţiune cu minim 10 locuri-pat, au oferit turiştilor  4168 camere cu 8560 locuri. În perioada 1.01 – 30.04.2017 au fost cazaţi 168675 turişti, din care 31419 turişti străini (reprezentând 18,6% din totalul turiştilor). Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016,  numărul turiştilor străini a crescut cu 37,1%. Cei mai  mulţi turişti străini provin din: Germania (4067),  Italia (3943), Ungaria (3858), Regatul Unit (2254), Franţa (2237).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna aprilie 2017 a fost de 41,4%, cu 7 puncte procentuale mai mare faţă de luna aprilie 2016.

 

 

FORŢA DE MUNCĂ ŞI CÂŞTIGUL SALARIAL

Efectivul salariaţilor din judeţul Cluj, la sfârşitul lunii aprilie 2017 a fost de 234960 persoane, cu 7672 persoane mai mult decât în luna aprilie 2016.

Câştigul salarial mediu nominal brut realizat în luna aprilie 2017 a fost de 3612 lei şi cel net de 2626 lei. Câştigul salarial mediu net din luna aprilie 2017 a fost cu 15,7%  mai mare faţă de aceeaşi lună din anul 2016.

 

ŞOMAJ

Numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul lunii aprilie 2017, a fost de 7679 persoane, iar rata şomajului, calculată faţă de populaţia activă, reprezintă  2,2%, cu 0,1 puncte procentuale mai mare faţă de rata şomajului înregistrată în luna aprilie 2016. Din numărul total al şomerilor 47,6% sunt femei şi 74,2% reprezintă muncitori.

 

PROTECŢIE SOCILĂ

La sfârşitul trimestrului I 2017 erau 167824 pensionari de asigurări sociale de stat, cu o pensie medie lunară de 1037 lei. Faţă de situaţia existentă la finele trimestrului I 2016, numărul mediu de pensionari a crescut cu 1788 persoane, iar pensia medie cu 50 lei.

 

PRICIPALELE FENOMENE DEMOGRAFICE

 În perioada 1.01-30.04.2017 s-au înregistrat următoarele fenomene demografice:

                                                                                                                                              – număr –

  Născuţi vii Decedaţi Spor natural Căsătorii Divorţuri Decedaţi sub 1 an
1.01-30.04.2017 )1 2054 2948 -894 830 273 10
1.01-30.04.20161) 2063 2682 -619 800 249 12
Diferenţe+/- -9 +266 +30 +24 -2

1) Date provizorii

Notă: Repartizarea pe judeţe s-a făcut astfel: născuţii-vii după domiciliul mamei, decesele după domiciliul decedatului, căsătoriile după locul încheierii şi divorţurile după ultimul domiciliu comun al soţilor.

 

ALŢI INDICATORI

În luna aprilie 2017 au fost înregistrate 30 societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social şi  valoarea capitalului subscris a reprezentat  12698 euro.

           

                    

     

Precizări metodologice

 

Indicele producţiei industriale (IPI) măsoară evoluţia rezultatelor activităţilor cu caracter industrial de la o perioadă la alta, acesta fiind un indice de volum. IPI se calculează pe baza valorii producţiei industriale realizată de unităţile din nomenclator, valoare care se obţine din înmulţirea producţiei  fizice realizate cu preţul mediu al producţiei livrate.

Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie caracterizează evoluţia veniturilor totale, înregistrate în perioada respectivă, provenite atât din activităţile principale, cât şi din activităţile secundare ale întreprinderilor din eşantion. Cifra de afaceri nu include TVA şi veniturile din vânzarea sau transferul de mijloace fixe. Raportarea cifrei de afaceri pe judeţe se face după sediul central al întreprinderii furnizoare de date.

În conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1165/1998 amendat cu Regulamentul Parlamentului European nr. 1158/2005 cu privire la statisticile pe termen scurt, în calculul indicelui cifrei de afaceri, se cuprind diviziunile CAEN Rev.2: 05÷33. Conform recomandărilor europene indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie sunt calculaţi ca indici nedeflataţi, adică sunt exprimaţi în termeni nominali.

Comerţul internaţional cu bunuri. Statisticile de comerţ internaţional cu bunuri se stabilesc prin însumarea datelor din sistemele INTRASTAT şi EXTRASTAT.

Sursa datelor pentru sistemul INTRASTAT , respectiv comerţul INTRA-UE o reprezintă:

– declaraţiile statistice Intrastat, colectate de către INS direct de la operatorii economici care au realizat un volum valoric al expedierilor intracomunitare de bunuri sau/şi  un volum al introducerilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragului statistic Intrastat stabilit pentru fiecare flux si an de referinţă;

– declaraţiile vamale colectate şi prelucrate de către Direcţia Generală a Vămilor (DGV), pentru comerţul intracomunitar privind bunuri pentru prelucrare internă sau prelucrare sub control vamal; bunuri care se mişcă din/către părţi ale teritoriului statistic al UE, dar care nu aparţin teritoriului fiscal al UE.

Sursa datelor pentru sistemul EXTRASTAT, respectiv comerţul EXTRA-UE o reprezintă:

–  Direcţia Generală a Vămilor (DGV), care colectează şi prelucrează declaraţiile vamale de export şi import.

Datele privind comerţul internaţional cu bunuri cu energie electrică şi gaze naturale sunt colectate pe formulare statistice de la societăţile importatoare/exportatoare şi de la operatorii de reţea (CN Transelectrica SA şi SNTGN Transgaz SA) de către INS. Importul şi exportul nu cuprind cantităţile fizice de energie electrică care tranzitează teritoriul naţional.

Datele privind comerţul internaţional cu bunuri pentru fiecare judeţ au fost stabilite în funcţie de sediul social din Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS) al agenţilor economici care au realizat exporturile/importurile de bunuri.

Efectivul salariaţilor cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe perioadă determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul), existente în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei de referinţă. Nu sunt cuprinşi salariaţii detaşaţi la lucru în străinătate şi cei care cumulează mai multe funcţii şi nu au funcţia de bază la unitatea raportoare. Pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiţia din Codul fiscal (cu modificările şi completările ulterioare) referitoare la activitatea dependentă la funcţia de bază, respectiv „orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază”. Sunt excluse cadrele militare şi personalul asimilat (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., etc.).

Efectivul salariaţilor a fost estimat pe baza datelor obţinute din cercetarea statistică lunară asupra câştigurilor salariale, care au fost completate cu informaţiile existente în Registrul Statistic al Întreprinderilor (REGIS), pentru unităţile cu 1-3 salariaţi şi au fost repartizate pe judeţe, respectiv pe sectoare de activitate, conform distribuţiei obţinute din cercetarea statistică anuală asupra costului forţei de muncă din 2015.

Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicată, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţiile pentru concediile de odihnă şi studii, zile de sărbătoare şi alte zile libere, sumele plătite din fondul de salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte fonduri (inclusiv tichetele de masă).

Câştigul salarial nominal net se obţine prin scăderea din câştigul salarial nominal brut a: impozitului, contribuţiei salariaţilor pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţiei individuale de asigurări sociale de stat şi a contribuţiei salariaţilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Câştigul salarial mediu lunar reprezintă raportul dintre sumele plătite salariaţilor de către operatorii economici în luna de referinţă, indiferent pentru ce perioadă se cuvin, şi numărul mediu de salariaţi. Numărul mediu al salariaţilor reprezintă o medie aritmetică simplă calculată pe baza efectivelor zilnice ale salariaţilor din luna respectivă. Salariaţii care nu sunt angajaţi cu normă întreagă se includ în numărul mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în contractul de muncă. În efectivul de salariaţi luat în calcul se includ numai persoanele care au fost plătite pentru luna respectivă. Nu se iau în considerare: salariaţii aflaţi în concediu fără plată, în grevă, detaşaţi la lucru în străinătate şi cei al căror contract de muncă/raport de serviciu a fost suspendat.

Şomerii înregistraţi reprezintă persoanele înscrise la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă).

Rata şomajului reprezintă proporţia numărului de şomeri înregistraţi la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă în populaţia activă civilă. Populaţia activă civilă se determină prin însumarea populaţiei ocupate civile cu numărul şomerilor înregistraţi.

Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Aceasta se eliberează beneficiarului lucrării, în temeiul şi cu respectarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, în vederea începerii lucrărilor de construcţii. Lucrarea se referă la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale.

Locuinţele terminate sunt locuinţele ridicate în cursul perioadei de referinţă, ale căror elemente, inclusiv fundaţia, s-au construit pentru prima dată şi la care s-au finalizat toate lucrările prevăzute în documentaţia tehnică şi au fost recepţionate de beneficiar.

Turism Sosirea unui turist într-o structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se înregistrează când o persoană este înscrisă în registrul structurii respective, pentru a fi găzduită una sau mai multe nopţi. În fiecare structură de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică se consideră o singură sosire pe turist, indiferent de numărul de înnoptări rezultate din şederea sa neîntreruptă.

Înnoptarea reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa structurii de cazare turistică şi beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Sunt avute în vedere şi înnoptările aferente paturilor instalate  suplimentar   (plătite de turişti).

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică exprimă relaţia între capacitatea de cazare în funcţiune şi utilizarea efectivă a acesteia de către turişti, într-o perioadă determinată. Rezultă din calcul prin împărţirea numărului total de înnoptări realizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, din perioada respectivă.

 

LĂSAȚI UN MESAJ