Înscrierea la creşă a devenit loteria la care joacă mii de părinţi, an de an. În Cluj-Napoca sunt 15 creşe de stat în subordinea Consiliului local, însă numărul de locuri din creşe, unde sunt supravegheaţi şi îngrijiţi copii cu vârste de sub trei ani, nu satisface cererea având în vedere că în Cluj-Napoca s-au născut anul trecut peste 6.600 de copii, iar numărul de locuri disponibile pentru anul şcolar 2017-2018 este de numai 510.
Înscrierea la creşă în Cluj-Napoca a devenit o adevărată provocare pentru părinţi. La modul ideal, numărul locurilor de la creşele de stat de la Cluj ar trebui cel puţin să se tripleze. Pentru anul şcolar în curs au fost scoase la bătaie 510 locuri la creşele de stat. Cele mai multe, 70, au fost anunţate la Creşa Casa Spiriduşilor, de pe strada Băiţa, iar cele mai puţine la Creşa Martinel şi Creşa Scufiţa Roşie, unde au fost abia câte 14 locuri.
Oferta creşelor de stat din Cluj-Napoca este cu mult sub nivelul cerinţelor, iar alternativele – bonele sau creşele private depăşesc cu mult bugetul unora dintre părinţilor. Presa clujeană scrie an de an despre aglomeraţia de la înscrierea la creşele de stat. Competiţia este creată de numărul mic oferit de creşele de stat, în timp ce la cele private taxele ajung şi de 10 ori mai mari.
Lupta pentru un loc la o creşă de stat
Clujeanca Nadia Crăciun trage un semnal de alarmă, atât în ceea ce priveşte numărul mic de creşe, cât şi modalitatea de distribuire a locurilor. Aceasta a făcut o sesizare către Primăria Cluj-Napoca prin care îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care reprezentanţii municipalităţii gestionează această problemă.
”Aş dori să îmi spuneţi cum veţi rezolva problema numărului mic de creşe. Am înscris copilul la creşa de cartier, unde aparţinem. De la început mi s-a spus că avem şanse infime de a fi primiţi, dar totuşi să depunem dosarul. Nu mare mi-a fost mirarea când într-adevăr am fost respinşi cu 20 de puncte. Serviciul îl încep în iulie, soţul lucrează, locuim lângă creşă, am serviciul lângă creşă. Am înţeles că puncte în plus se primesc în cazul familiilor monoparentale, dacă copilul care se doreşte a fi înscris, mai are fraţi sau dacă suntem caz social. Aştept să îi explicaţi copilului meu şi celorlalte sute, faptul că au fost dezavantajaţi din cauză că au părinţii căsătoriţi şi nu sunt cazuri sociale. Şi să îmi mai spuneţi vă rog, ce fac cu copilul când va trebui să mă întorc la servici? Îl duc la creşa privată? Îi angajez bona? Nici una din cele două opţiuni nu vreau să le iau în considerare. Şi ştiţi de ce? Pentru că muncesc, îmi plătesc cotizaţiile către minunatul stat, iar în schimb nu primesc nimic. De fiecare dată când mă revolt, uit că de fapt doar cetăţeanul are datorii faţă de stat, nu şi viceversa. Mea culpa şi să-mi fie cu iertare. P.S. Dacă tot urmează să rămân fără servici, să ştiţi că am în vederea opţiunea de a veni zi de zi cu copilul în primărie. Aştept cu interes răspunsul dumneavoastră şi vă urez o zi la fel de minunată că a mea”, spune dezamăgită Nadia Crăciun.
Mulţi copii, puţine locuri la creşă
Un caz asemănător a fost semnalat de o altă clujeancă care nu şi-a putut înscrie copilul la o creşă de stat. Printr-o scrisoare adresată municipalităţii, aceasta îşi exprimă nemulţumirea la adresa autorităţilor care nu găsesc soluţii pentru suplimentarea locurilor. Aceasta acuză primăria condusă de Emil Boc de faptul că investeşte bani în alte proiecte, mai mult sau mai puţin de interes public, cum ar fi festivalul Untold, însă părinţii se luptă pentru un loc în creşe, în condiţiile în care sunt mai bine de 10 copii pe un loc.
”Cadoul pe care primăria Cluj-Napoca ni l-a oferit copilului nostru exact de 1 Iunie este un mare „RESPINS” la o creşă de stat. Aşadar este cât se poate de promiţător startul în viaţa din România a unui copil a cărui ambii părinţi contribuie cu taxe şi impozite la buget. Oare cum aş putea să găsesc motivul şi să îi explic copilului meu că pentru el nu a fost un loc liber, iar pentru altul a fost. Anul trecut în Cluj-Napoca s-au născut aproape 6.675 de copii, iar locurile disponibile pentru înscrierea acestora la creşă este de aproximativ 400 de locuri. Ce soluţii aveţi pentru diferenţa de copii la care le daţi un şut în fund ?
Ne tot plângem că în România scade natalitatea, dar Statul nu face absolut nimic ca să încurajeze natalitatea, ci din contră îţi pune piedică.
Prin faptul că aţi fost prim-ministru şi de asemenea primar al oraşului Cluj-Napoca ani buni şi aţi avut guvern/parlamentari/bani de la buget la dispoziţie şi nu aţi făcut nimic în acest sens, ar trebui să vă fie ruşine. Bine că aveţi bani de Untold, dar să faceţi câteva creşe în plus nu aveţi”, semnalează clujeanca.
PSD a dat, PSD a luat
Parlamentarii coaliţiei de guvernare PSD-ALDE, susţinuţi şi de UDMR, au respins în 19 aprilie propunerea legislativă prin care Guvernul ar fi obligat ca, începând din 2017, într-o perioadă de 4 ani, să finanţeze cu 175 milioane de euro, din fonduri bugetare, construcţia a 554 de creşe în toată ţara.
Comisia de specialitate a votat un raport de respingere a proiectului, deşi acesta fusese promovat în legislatura trecută cu sprijinul majorităţii PSD-UNPR. Proiectul a fost respins miercuri de şi de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional al Parlamentului, deşi fusese adoptat în iunie anul trecut de senatori. Opoziţia a calificat atitudinea coaliţiei guvernamentale drept una pur electorală, pentru că a susţinut anumite proiecte înainte de alegeri, iar acum, având propriul guvern, este nevoită să le respingă, argumentând neasigurarea surselor de finanţare în proiect.
De altfel, doar parlamentarii opoziţiei au fost cei care au votat în favoarea proiectului. Parlamentarii PSD şi din fostul UNPR au iniţiat şi susţinut în legislatura trecută propunerea legislativă prin care creşele ar fi trebuit construite în fiecare localitate cu peste 10.000 de locuitori, preţul unei singure creşe fiind estimat la 1,4 milioane lei. Majoritatea senatorilor şi deputaţilor PSD susţineau, în proiectul de lege, derularea Programului Naţional “Creşe pentru Copiii României”, argumentând că locurile în creşe şi grădiniţe sunt insuficiente, iar părinţii care doresc să revină în câmpul muncii după concediul legal de creştere a copilului sunt nevoiţi să apeleze la serviciile neprofesionalizate şi nefiscalizate furnizate de bone sau la creşe particulare mai scumpe.
