Inspecţia Judiciară a clasat sesizarea ce viza respectate procedurilor privind interceptarea unor convorbiri telefonice în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care este implicată compania Romprest, constatând că nu sunt indicii cu privire la săvârşirea unor abateri disciplinare.

„Prin rezoluţia nr. 6281/IJ/1631/DIP/2015 din data de 03 decembrie 2015 s-a dispus clasarea sesizării din oficiu a Inspecţiei Judiciare cu privire la posibile încălcări ale dispoziţiilor procedurale referitoare la interceptarea unor convorbiri telefonice în dosarul Romprest, instrumentat de DIICOT, întrucât verificările prealabile efectuate în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art.45 alin.3 şi următoarele din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, nu au conturat indicii în legătură cu săvârşirea vreunei abateri disciplinare, dintre cele prevăzute de art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sau încălcări ale normelor deontologice”, potrivit unui răspuns al Inspecţiei Judiciare (IJ) la o solicitare a agenţiei Mediafax.

Inspectorii judiciari s-au sesizat din oficiu, în 26 octombrie, cu privire la posibile încălcări ale dispoziţiilor procedurale referitoare la interceptarea unor convorbiri telefonice în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care este implicată compania Romprest controlată de Florian Walter.

Judecătorii Tribunalului Prahova, instanţă la care au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare a banilor, compania Romprest fiind în acest dosar parte responsabilă civilmente, au constatat că rechizitoriul întocmit de către procurorii DIICOT în acest dosar conţine mai multe neregularutăţi în ceea ce-i priveşte pe cei 18 inculpaţi.

Una dintre problemele constatate de instanţă în documentele întocmite de către procurorii DIICOT în acest dosar o reprezintă faptul că anchetatorii au interceptat ilegal convorbiri telefonice între inculpaţi. Astfel, conform încheierii de şedinţă din ziua de 23 octombrie, încheiere publicată pe portalul instanţelor de judecată, Tribunalul Prahova a constatat că în ianuarie 2015 procurorii au interceptat ilegal convorbiri telefonice în cazul a doi inculpaţi care discutau cu avocaţii lor de pe alte numere de telefon decât de pe cele pentru care existau mandate de ascultare.

„Dispune excluderea ca nelegale a convorbirilor telefonice purtate în data de 05.01.2015 (filele 373,374, 375 şi 376 – vol.XIV dosar urmărire penală ) întrucât procesele-verbale redau convorbiri purtate de inculpaţii Molnar Arpad Joszef şi Molnar Botond Tibor de pe alte numere de telefon decât cele la care se referă mandatele nr.599/UP/13.10.2014 şi nr.678/UP/12.11.2014 emise de Tribunalul Cluj. Dispune excluderea ca probe a tuturor convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii din prezenta cauză cu apărătorii lor aleşi”, se arată în încheierea de şedinţă de vineri.

Tribunalul a constatat, de asemenea, că în ceea ce-i priveşte pe cei 18 inculpaţi, procurorii nu au indicat în rechizitoriu „modalitatea normativă de comitere” a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, nu au descris în detaliu pentru fiecare inculpat modalitatea de comitere a faptelor, nu au indicat actele materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor continuate de evaziune fiscală şi spălare a banilor, numărul acestor acte materiale, data săvârşirii acestora şi nici nu au precizat prejudiciul defalcat pe fiecare inculpat.

„În baza art. 345 alin.2 Cod proc. penală dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei”, se arată în încheierea Tribunalului Prahova.

De asemenea, prin acelaşi document, judecătorii le solicită procurorilor DIICOT ca „în termen de cinci zile de la comunicare să procedeze la remedierea neregularităţilor privind traducerea convorbirilor telefonice interceptate şi purtate în limba maghiară, prin intermediul unui interpret” şi „la certificarea proceselor-verbale” din zeci de pagini de interceptări ataşate la dosar, în caz contrar acestea urmând a fi excluse ca probe.

La sfârşitul lunii mai, 18 persoane au fost trimise în judecată de către procurorii DIICOT Ploieşti în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani în care este implicată compania Romprest, controlată de Florian Walter, iar în cazul acestuia procurorii au dispus continuarea cercetărilor într-un dosar separat.

Cele 18 persoane sunt acuzate de evaziune fiscală, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat, printre acestea numărându-se şi unul dintre finanţatorii clubului de fotbal Petrolul Ploieşti, Nicolae Capră. Totodată, SC Compania Romprest Service SA apare ca parte responsabilă civilmente în acest caz.

Florian Walter este suspectat că a iniţiat şi coordonat o grupare suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani, operaţiuni financiare în care este implicată Compania Romprest Service, alături de alte societăţi comerciale, între care unele considerate firme-fantomă.

Potrivit procurorilor, în perioada 2012-2013, firma Romprest ar fi fost implicată într-un lanţ de tranzacţii comerciale fictive al căror rol era fie de a reduce baza de impozitare, fie de a beneficia de returnări ilegale de TVA. Astfel, procurorii anchetează modul în care Romprest angaja forţa de muncă folosită în oraşele în care societatea are contracte pentru salubrizare cu autorităţile publice locale.

Anchetatori au stabilit că mare parte dintre angajaţii firmei de salubritate lucrau la negru, iar pentru a justifica şi a deduce banii plătiţi muncitorilor, Romprest încheia contracte cu alte firme, care la rândul lor încheiau contracte cu alte societăţi, până se ajungea la „un eşalon patru”.

Unele dintre firmele implicate în lanţul comercial fictiv sunt administrate de unul dintre finanţatorii echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, Nicolae Capră, şi de soţia acestuia, Cristina Capră.

Conform anchetatorilor, relaţiile comerciale dintre firmele lui Capră şi cea a lui Walter nu au legătură cu forţa de muncă folosită de Romprest, ci cu materialele folosite. Astfel, Romprest ar fi cumpărat, fictiv, câteva mii de tone de clorură de sodiu de la o firmă administrată de Cristina Capră, care achiziţionase, tot doar în acte, clorura de sodiu de la firma soţului ei, Nicolae Capră, care o cumpărase, la rândul său, de altă firmă controlată tot de el. Scopul tranzacţiei ar fi fost acela de a raporta în contabilitate cheltuieli pentru a reduce baza de impozitare.

Prejudiciul produs bugetului de stat este în valoare totală de 4,5 milioane de euro, reprezentând impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, la care se adaugă suma de 60.494.600 de lei (echivalentul a 14 milioane de euro) supusă procesului de reciclare. Anchetatorii au instituit măsuri asiguratorii până la concurenţa sumei de 18 milioane de euro.

Următorul termen al procesului va fi pe 6 ianuarie la Tribunalul Prahova.

În 19 mai, Tribunalul Prahova a emis un mandat internaţional de urmărire pe numele lui Walter Florian, el fiind, de altfel, dat în consemn începând din 6 mai. Anterior, judecătorii Tribunalului Prahova au emis un mandat de arestare în lipsă pe numele omului de afaceri.

Pe 30 decembrie 2015, cei 15 inculpaţi în dosarul Romprest arestați preventiv în luna mai și aflaţi în arest la domiciliu din luna octombrie au fost puşi sub control judiciar printr-o decizie definitivă a Curţii de Apel Ploieşti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.