Interdicţie de construire pe terenul unor clujence. Decizia definitivă a Curţii de Apel Cluj

290

Încă de la implementare, noul Plan Urbanistic General a pus pe jar clujenii. Sute de cetăţeniau înaintat plângeri către primărie şi au început procese în instanţă, declarându-se nemulţumiţi de prevederile actului administrativ. Este şi cazul unor clujence care s-au luptat în instanţă doi ani pentru a modifica noul PUG.

 

Odată cu implementarea noului PUG, terenurile deţinute de Lucia Roxana Zeciuşi Mihaela Bordea pe strada Lucia Sturza Bulandra din zona cartierului Gheorgheni şi-au schimbat încadrarea într-o zonă care nu mai permitea construcţia de imobile. Astfel, în ianuarie 2015, cele două clujence au formulat către Primăria Cluj-Napoca o plângere prealabilă prin care au cerut revocarea parţială a Planului Urbanistic General (PUG) şi Regulamentul Local de Urbanism (RLU). Acestea susţin că noul PUG este nelegal şi arată că sunt afectate direct de schimbarea regimului juridic într-o zonă verde neconstruibilă, mai ales în condiţiile în care la vremea respectivă au început demersurile în vederea întocmirii unui PUZ care să reglementeze condiţiile de construire.

”Deşi există prevederi imperative privind informarea şi consultarea publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, nu am fost informaţi, nici consultaţi cu privire la intenţia bruscă de schimbare radicală a regimului urbanistic al zonei.

Precizăm că ultima actualizare a PUG-ului prin care se schimbă destinaţia urbanistică a terenurilor aflate în proprietatea noastră a fost publicată pe site-ul Primăriei în 5 noiembrie 2014, iar la mai puţin de 30 de zile, respectiv 28 zile, s-a adoptat prin Hotărâre de Consiliu Local actualizarea UTR-urilor şi a regulamentului local de urbanism din documentaţia ”Actualizare Plan Urbanistic General al municipiului”, schimbându-se astfel regimul urbanistic al parcelelor noastre, fără a fi respectate nici termenul de 30 de zile sau de 45 de zile prevăzut în procedura de consultare şi informare a publicului şi nici termenul de 30 de zile privind transparenţa decizională în administraţia publică”, arată clujencele în plângerea prealabilă.

Pentru că acestea, împreună cu alţi vecini au solicitat revocarea HCL din 03.12.2014, iar autorităţile publice au refuzat cererea acestora, s-au adresat instanţei de contencios administrativ.

”Ulterior, la mai puţin de o lună s-a adoptat în mare grabă HCL din 22.12.2014 prin care s-a aprobat Planul Urbanistic General al Municipiului şi Regulamentul Local de Urbanism, fără ca subsemnaţii să avem timpul necesar pentru a ne exprima punctul de vedere în legătură cu modificările aduse, nerespectându-se astfel principiul transparenţei decizionale în administraţia publicului şi principiul consultării şi informării publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism”, se mai arată în plângere.

Clujencele mai arată că un alt motiv de nelegalitate a HCL prin care s-a aprobat noul PUG se referă la ”Avizul de mediu din 07.06.2012, valabil aşa cum se poate citi la finalul acestuia pe toată perioada de valabilitate a Planului Urbanistic General, dacă nu intervin modificări ale acestuia.Or, varianta PUG-ului pentru care s-a eliberat Avizul de mediu nu cuprindea ultimele modificări ale acestuia, respectiv schimbarea destinaţiei regimului urbanistic ale terenurilor din zona noastră. La data eliberării Avizului de mediu, terenurile noastre, conform propunerii din acea perioadă de aprobare a PUG-ului nou, erau aşa cum am arătat mai sus (zonă care permitea construcţia de imobile). Abia prin HCL din 03.12.2014 s-a adoptat actualizarea UTR-urilor şi a regulamentului local de urbanism din documentaţia noului PUG, schimbându-se astfel regimul urbanistic al parcelelor noastre într-o zonă verde, fără ca modificarea să fie precedată de actualizarea avizului de mediu”.

 

Încă o lovitură încasată de clujence

De parcă nu ar fi suficient că terenul pe care îl deţin a devenit neconstruibil, clujencele au primit încă o lovitură –pe parcelele acestora s-a constituit o utilitate publică, de parc public.

”Menţinerea acestei destinaţii în condiţiile în care terenurile în litigiu sunt proprietate privată şi în condiţiile în care autorităţilor locale le revine obligaţia de a asigura spaţiile verzi necesare oraşului, dar nu din terenurile proprietate privată, presupune că subsemnatele avem obligaţia a de a asigura terenului un uz public, ceea ce ar conduce la concluzia că de fapt nu putem folosi terenurile şi că există posibilitatea ca alte persoane să le folosească, fără însă a plăti un preţ pentru folosinţăşi fără ca să fi avut loc vreo declarare a utilităţii publice.

Prin scăderea considerabilă a valorii terenurilor noastre şi prin interzicerea dreptului de a construi pe ele şi reducerea semnificativă a posibilităţii de înstrăinare a acestora unor alte persoane, interesul nostru de exploatare a bunului aflat în proprietatea noastră, în interesul nostru patrimonial, a fost grav afectat prin schimbarea intervenită prin adoptarea HCL din 22.12.2014 (n.r. – noul PUG)”.

 

Clujencele cer despăgubiri

De asemenea, acestea au cerut despăgubiri: Roxana Zeciu în valoare de aproape 1.300.000 lei, iar Mihaela Bordea de aproximativ 645.000 lei.

”În cazul respingerii solicitării de revocare a actului administrativ atacat, am solicitat acordarea de despăgubiri pentru vătămarea adusă prin HCL nr. 1/22.12.2014, dreptului nostru de proprietate şi dreptului la informare, precum şi a interesului nostru la valoarea de piaţă a acestuia, drepturi garantate, aşa cum am arătat mai sus”.

Acestea îşi motivează cererea adăugând că  ”din moment ce nu se poate construi nimic pe aceste terenuri, valoarea lor s-a depreciat considerabil din această cauză, iar atributele de folosinţăşidispoziţie juridică au fost grav afectate, fiind în prezent puţin probabil să avem şansa de a valorifica acest teren la un preţ comparabil cu cel dinaintea modificării destinaţiei urbanistice.

Valoarea despăgubirilor reprezintă diferenţa valorică dintre preţul terenurilor înainte de intervenirea schimbării destinaţiei lor şi preţul acestora actual, cu destinaţie de zonă verde, în funcţie de valorile stabilite prin grilele notariale actuale”, mai arată clujencele prin avocat Alina Ioana Stanca.

 

Instanţa, de neînduplecat

Cazul a ajuns în instanţă, iar în primă fază, în martie 2017, Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de clujence:

”Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamantele ZECIU ROXANA LIVIA şi BORDEA MIHAELA, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, mun. Cluj-Napoca – prin primar şi Primarul mun. Cluj-Napoca. Ia act că pârâţii nu au solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, calea de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale”, se arată în sluţia pe scurt.

Cele două femei au făcut recurs însă în zadar. Curtea de Apel Cluj le-a respins luna trecută cererea şi a menţinutsentinţa Tribunalului Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ