Iptana, firma care a proiectat drumurile din România, intră în insolvenţă a la Cionca

280

Una dintre mai mari firme de proiectare din România şi-a cerut intrarea în insolvenţă. Este vorba de compania Iptana, care a derulat mai multe proiecte majore în Cluj. De insolvenţa acestei companii se va ocupa cine altcineva decât Casa de Insolvenţă Transilvania filiala Bucureşti, o companie controlată de Andrei Cionca. În afară de statul român, creditorii care au cerut insolvenţa Iptana sunt Banca Transilvania şi o firmă din Galaţi, Ship Design Group SRL al cărei administrator nu avea habar de banii pe care ar fi trebuit să îi primească de la Iptana.

 

Iptana este una dintre companiile de proiectare din România care s-a ocupat de majoritatea lucrărilor de profil indiferent că a fost vorba de drumuri, poduri, gări, aeroporturi sau alte obiective de acest gen.

Cu toate acestea, anul trecut a avut o pierdere de 3,2 milioane de lei la o cifră de afaceri de peste 10 milioane de lei. Declinul societăţii a venit după 2012, când firma a început să raporteze cifre de afaceri de aproximativ 10 milioane de lei, în situaţia în care, în anii precedenţi raportarea la acest capitol era între 30 – 40 milioane de lei.

Însă, la mijlocul lunii trecute, societatea şi-a cerut insolvenţa, de această procedură ocupându-se Casa de Insolvenţă Transilvania, filiala Bucureşti, firmă controlată de Andrei Cionca. În afară de statul român, printre creditorii Iptana se numără Banca Transilvania şi o firmă din Galaţi, Ship Design Group. Această firmă are o cifră de afaceri de aproximativ cinci milioane de lei, este administrată de Vasile şi Stefan Giuglea, iar acţionari sunt Vasile Giuglea şi Ionel Chirică, fostul şef al Şcolii Doctorale din Galaţi acuzat de plagiat.

În mod atipic, unul dintre administratorii acestei firme, Stefan Giuglea nu ştia nimic despre insolvenţa Iptana.

”Dar aceste chestiuni nu sunt publice? Nu ştiu să vă spun de sumă sau altceva”, a declarat Giuglea, în situaţia în care firma pe care o administrează formulase cererea de deschidere a insolvenţei împotriva Iptana încă din cursul anului trecut.

pista aeroport cluj

Contractele arată că Iptana este o vacă bună de muls

În 1991, SC Iptana Bucureşti – fostul Institut de Cercetare şi Proiectare pentru Transporturi terestre (auto şi feroviare), Navale şi Aeroportuare (din cadrul Ministerului Transporturilor, n.r.) – a efectuat un studiu privitor la amplasarea viitoarei autostrăzi Transilvania. În aceeaşi perioadă, Iptana apărea sub forma unei societăţi mixte conduse de Stanciu, Iptana-Search, în care capitalul american era de 51% iar cel românesc 49%. După 1999, a fost cumpărat şi pachetul minoritar de acţiuni, iar Iptana-Search a devenit SC Search Corporation. Cu toate acestea, conform unor informaţii, Stanciu „dirijează” activitatea SC Iptana.

A doua plată pentru studiul privitor la Autostrada Transilvania s-a făcut în 2004 de către guvernul Năstase. La acea dată, contractul prevedea o sumă de circa 42 de milioane de dolari, pentru o serie de lucrări care semănau izbitor de bine cu cele făcute în anii ’90 de către Iptana SA.

Cu toate acestea, prin renegocierea contractului cu Bechtel impusă de Guvernul Tăriceanu, plăţile către societatea lui Stanciu au fost oprite. Până acum, Search Corporation a lucrat alături de Iptana la tronsonul Câmpia Turzii – Cluj şi Suplacu de Barcău-Borş.

În 4 iunie 2002, SC Iptana primeşte un contract de 10, 5 milioane de euro pentru proiectul de reabilitate a DN 73. În aceeaşi zi, mai obţine şi proiectul de reabilitare DN 6, unde SC Iptana câştigă 5,5 milioane de euro. În 2003, după o licitaţie „restrânsă”, consorţiul Parson&Search beneficiază de un contract de consultanţă şi asistenţă la DN7 în valoare de 4,44 milioane euro. Pentru proiectul de reabilitare la DN 1, Iptana primeşte 1,7 milioane de euro. Reabilitarea DN 67 B aduce în conturile SC Iptana 182.230 de euro, proiectul la DN 15 Topliţa – Bacău, încă 96.168 euro iar pentru lucrări la DN 1 B Ploieşti-Buzău statul dă 42.571 euro.

De asemenea, Iptana a obţinut contractul de proiectare a secţiunii de autostradă care traversează Sălajul. De asemenea, proiectul de reabilitare a DN 1 C Dej – Baia Mare cu o valoare de 240.935.966 de lei, bani asiguraţi din fonduri europene şi de Guvernul României a fost făcut de Iptana, iar constructorul a fost societatea spaniolă FCC Construction. De asemenea, şi proiectul noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj Napoca a fost făcut tot de Iptana.

Însă, în pofida contractelor de acest gen firma a cerut intrarea în insolvenţă.


Decizia de intrare în insolvenţă a Iptana

”Admite cererea debitorului. În temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, deschide procedura generală împotriva debitorului. Va califica cererea creditorilor ca şi declaraţii de creanţă. Fixează următoarele termene limită: a) termenul limită de depunere, de către creditori, a opoziţiilor la sentinţa de deschidere a procedurii – 15 zile de la notificare, precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor, care nu va depăşi 10 zile de la data expirării termenului de depunere a acestora; b) termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanţelor asupra averii debitorului – 04.08.2017; c) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire, afişare şi comunicare a tabelului preliminar de creanţe – 18.08.2017; d) termenul de definitivare a tabelului creanţelor – 01.09.2017; e) data primei şedinţe a adunării generale a creditorilor – 24.08.2017. Desemnează, potrivit art. art. 45 alin 1 lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa, administrator judiciar provizoriu pe Casa de Insolventa Transilvania Filiala Bucureşti SPRL care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 58 din Legea nr. 85/2014, cu o remuneraţie de 3100 lei din averea debitorului. (…) Fixează termen administrativ de control pentru analiza stadiului continuării procedurii la 27.10.2017 . Executorie.”


Statul a fost sponsorul Iptana

Până acum, cea mai mare datorie pe care Iptana o are de plătit este faţă de ANAF, care pare că ar fi fost până acum ”sponsorul” acestei firme. Conform site-ului ANAF, obligaţiile restante necontestate la 31 martie 2017 totalizau 16.904.073 lei, sumă defalcată astfel:

-Bugetul de stat = 8.371.755 lei

-Bugetul asigurărilor sociale de stat = 5.904.367 lei

-Bugetul asigurărilor pentru şomaj = 2.399.297 lei

-Bugetul asigurărilor de sănătate = 228.654 lei

LĂSAȚI UN MESAJ