Potrivit unei legi emise anul trecut, privitoare la reglementarea Pieței Rasdaq, până la sfârșitul acestei luni (24 octombrie 2015) piața bursieră menționată anterior ar trebui lichidată. Companiile care încă se mai află listate trebuie să fie mutate pe un sistem paralel de tranzacționare. ”Drobul de sare” care a generat această situație a pornit de la Cluj, din procesul în care DIICOT Cluj l-a acuzat pe omul de afaceri Gicu Gânscă de tranzacții neconforme cu acțiuni listate pe Piața Rasdaq. Însă afaceristul clujean a demonstrat că Piața Rasdaq nu este o piață reglementată. Până acum, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a emis nici o poziție vizavi de numărătoarea inversă cu care se confruntă Piața Rasdaq.
Aproximativ 500 de companii, cu o capitalizare de aproape trei miliarde de lei, se află în momentul de față listate în cadrul Pieței Bursiere Rasdaq. Potrivit Legii 151/2014 pentru „clarificarea“ statutului RASDAQ, până pe data de 24 octombrie, companiile trebuie să ia o decizie referitoare la listarea lor. Conform reglementărilor legiferate anul trecut, ”consiliile de administraţie/directoratele societăţilor ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe Piaţa RASDAQ sau pe piaţa acţiunilor necotate au obligaţia să convoace şi să efectueze demersurile necesare pentru desfăşurarea adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, în condiţiile stabilite de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu scopul dezbaterii de către acţionari a situaţiei create de lipsa cadrului legal de funcţionare a Pieţei RASDAQ, precum şi pentru ca aceştia să ia o decizie privitoare la efectuarea de către societate a demersurilor legale necesare în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor emise de societate pe o piaţă reglementată sau a tranzacţionării acestora în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare, în baza prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi a reglementărilor emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.).”
Companii clujene listate pe Rasdaq
Printre cele mai cunoscute companii clujene listate pe Rasdaq se numără TCM SA Cluj sau SC DE CONSTRUCTII NAPOCA SA CLUJ NAPOCA, cunoscută publicului larg sub denumirea de Napoca Construcţii, firme controlate de omul de afaceri Ioan Bene. De asemenea și ARTA CULINARA SA CLUJ este listată pe Rasdaq însă compania se pregătește de multe luni să își retragă acțiunile de la tranzacționare. Dintre companiile clujene listate pe Rasdaq se evidenţiază un grup de firme care au legături între ele. Este vorba de SC Fimaro (Voicu Baciu-27%, Stefan Lasca-27% şi Victor David-25%),
SC FIMARO DEVELOPMENT SA CLUJ NAPOCA (Radu-32%, Mircea Pinte-24%, Finas Invest-12%, alţi acţionari-30%). Şi cel mai bogat clujean, Ştefan Vuza, are o societate listată pe Rasdaq, SC Sinterom. De asemenea, Gabriel Cârlig deține SC Argos SA, SC Flacăra este controlată de Jolidon, companie aflată în insolvență. Pe aceeași piață se mai regăsește Clujana, fabrica administrației județene.
România era s-o ia la infringement din cauza Rasdaq
Tărăgănarea închiderii acestei piețe a dus Comisia Europeană până în situația de a lua decizia de a declara infringementul pentru România. Informațiile respective au fost confirmate și de un oficial al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache.
„Parlamentul ar trebui să discute în sesiune extraordinară proiectul de lege privind restructurarea pieţei RASDAQ şi să îi arătăm Comisiei Europene că vom rezolva această problemă. Ministerul Afacerilor Externe a primit în această săptămână o scrisoare din partea Comisiei Europene privind o posibilă declanşare a procedurii de infringement pentru nereglementarea pieţei RASDAQ”, a spus Mircea Ursache în faţa senatorilor şi deputaţilor din cadrul Comisiilor de buget, finanţe.
Conform surselor bursiere, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) poartă de mai mult timp cu instituţiile europene o corespondență referitoare la proiectele de lege pentru reglementarea acestei piețe, însă până în momentul de față nu s-a luat nici o decizie hotărâtoare în privința acestui aspect. Autorităţile europene se declară nemulțumite de această situație pentru că încă de la începutul acestui an CNVM a făcut o analiză referitoare la statutul Rasdaq însă rezultatele nu s-au concretizat în nici un fel. Mai mult, în urma raportului, comisia valorilor mobiliare nu a dat nici un fel de indicații în privința vreunei rezoluții referitoare la Rasdaq și a trimis proiect Ministerului de Finanţe prin care se “spală pe mâini” de luarea unei decizii.
Cum s-a “născut” Rasdaq
Unul dintre cei care au luat parte la “nașterea” Rasdaq a povestit în ziarul Bursa modul în care a apărut această piață. “Am să dezvălui câteva detalii asupra implicării mele personale şi a rolului ziarului BURSA, în perioada de concepere, de către consultanţii americani, a pieţei Rasdaq (toamna anului 1995, până în primăvara lui 1996), detalii niciodată publicate până acum, care ar putea lămuri unele întâmplări mai vechi (generatoare de zvonuri false) şi să arunce o lumină asupra a ceea ce se petrece acum. M-am bucurat când, în toamna lui 1995, au venit americanii de la USAID, chemaţi (prin spatele premierului Nicolae Văcăroiu) de Ştefan Boboc (preşedintele CNVM de atunci, singurul din istoria planetei, cu o funcţie ca asta, care a ajuns la pârnaie) să-l ajute la dezvoltarea pieţei noastre de capital. Pe atunci, ziarul BURSA încuraja constituirea pieţei noastre de capital, cu mijloace publicistice – în afara articolelor publicate, organizaserăm rubrici de mică publicitate unde apăreau anunţuri de vânzări şi de cumpărări de valori mobiliare (iniţial, Certificate de proprietate, ulterior, acţiuni din programele pilot de privatizare, din anul 1993 şi de la începutul lui 1995)”, spune persoana sub protecția anonimatului.
