Procesul în care fostul şef al ISCTR Cluj, Rareş Pop a fost trimis în judecată se apropie de final, după ce magistratul de la Tribunalul Cluj, Nora Boiciuc a stabilit ca în cauză să mai fie audiat un singur martor, iar ulterior să se ajungă discuţiile de fond şi concluziile finale ale inculpaţilor. Însă la ultimul termen, cel din 1 februarie, s-a depus la dosar un răspuns la o adresă înaintată Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier cu privire la modul de calcul al prejudiciului suferit de instituţie în baza acţiunilor inculpaţilor din prezentul dosar.

Înainte de a prezenta răspunsul dat de ISCTR cu privire la constituirea acestuia ca parte civilă în dosar, amintim pe scurt faptul că la termenul din decembrie 2016 a fost citat, în calitate de martor, însuşi liderul instituţiei centrale, Costel Dorin Ştefan. Aflat sub jurământ, judecătorul Nora Boiciuc i-a încuviinţat inculpatului Rareş Pop să îi adreseze mai multe întrebări care, relevante speţei, să ateste dacă sunt sau nu fondate acuzaţiile DNA din rechizitoriu. Printre speţele discutate la acest termen s-a numărat şi modalitatea în care ISCTR a acceptat invitaţia procurorilor de a se constitui ca parte civilă în dosar, transmiţând un raport ce conţinea sumele de bani din posibile sancţiuni ce trebuiau aplicat de inspectorii de trafic rutier aflaţi în subordinea lui Rareş Pop.

Însă, şeful instituţiei, cu toate că a semnat acel raport nu a putut să dea explicaţii despre modul în care a fost întocmit sau dacă cei de la departamentul juridic au verificat sumele propuse de DNA ca posibil prejudiciu, în vederea inventarierii din documentul ataşat la dosar.

Drept urmare, Costel Dorin Ştefan a propus ca instanţa sau inculpaţii să ceară explicaţii pe tema acestui subiect, exclusiv celor de la departamentul juridic.

Copy-paste din dosar

Conform procedurii, în momentul în care procurorii anchetează un funcţionar public(angajat al unei instituţii de stat) pentru fapte de corupţie şi/sau abuz în serviciu, se constată că prin săvârşirea infracţiunilor, instituţia la care suspectul lucrează ar înregistra pierderi fie ele financiare sau de imagine. Acesta a fost cazul şi în dosarul lui Rareş Pop, unde DNA susţine că dacă nu ar fi existat anumite intervenţii din partea acestuia la subordonaţii săi, s-ar fi aplicat sancţiuni de amenzi, înregistrate şi consemnate în procese verbale ale inspectorilor de trafic.

DNA a trimis o astfel de adresă ISCTR-ului(structurii centrale), prin care îi cerea celui din urmă să facă front comun cu ei şi să afirme că acele sancţiuni trebuie imputate inculpaţilor Crişan Vasile, Vasile Dohotaru şi Rareş Pop.

ISCTR a acceptat invitaţia şi a luat prin modelul copy-paste toate sumele trecute de DNA în rechizitoriu( sume nesigure dat fiind că procurorii nu sunt specializaţi pe legislaţia după care funcţionează Inspectoratul de Trafic Rutier) fără a verifica dacă în speţele prezentate de procurori se impunea, conform legii aplicarea amenzilor respective.

În răspunsul dat de cei de la Bucureşti se recunoaşte că singura probă pentru întocmirea raportului de constituire parte civilă a fost rechizitoriul.

„Aşa cum am precizat, sumele au fost stabilite pe baza actului de sesizare în cauză, comunicat instituţiei noastre de către Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Cluj, la data de 17 iulie 2014” recunosc cei de la ISCTR.

De ce prejudiciu…

Conform legislaţiei un anumit procent din sancţiunile aplicate de inspectorii ISCTR îi reveneau instituţiei pentru buna funcţionare şi sustenabilitatea financiară. Dat fiind acest lucru, instituţia era obligată să se constituie parte civilă într-un dosar în care angajaţii ei sunt acuzaţi de încălcare a legii şi neaplicarea sancţiunilor corespunzătoare. Însă greşeala a fost că cei de la ISCTR, experţi fiind pe legislaţia de funcţionare a instituţiei, trebuiau să verifice fiecare act material de acest gen, din rechizitoriu şi să aprecieze dacă amenzile estimate de DNA erau corecte sau nu. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, inculpaţilor Crişan, Pop şi Dohotaru li s-au impus un prejudiciu total de aproximativ 50.000 lei.

„In vederea onoratei instanţe, faptul că în aceeaşi adresă am detailat modul de calcul a sumelor parţiale care au condus la suma totală de 15.000 lei(procentul de 30% cuvenit ISCTR, conform legii) apreciată ca fiind prejudiciu patrimonial cauzat instituţiei noastre(…). În atare situaţie, în lipsa oricăror alte probe, am apreciat că Parchetul deţine informaţii şi dovezi suficiente pentru dovedirea stării de fapt cu privire la  existenţa contravenţiilor nesancţionate numai pentru cele menţionate la respectivele acte materiale” arată cei de la structura centrală.

Justificare…tot Dorin o semnează

În ultima parte a răspunsului se vorbeşte despre faptul că însuşi cei de la Bucureşti nu au avut posibilitatea de a verifica dacă acuzaţiile DNA sunt sau nu fondate. Nu ştim dacă este vorba de o superficialitate, lene sau incapacitate de exercitare a funcţiei, însă şeful ISCTR, Dorin Ştefan semnează această adresă ce atestă că el nu a reuşit fiindu-i prezentate speţele să îşi dea seama dacă subordonaţii au încălcat legea.

„Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier nu a avut o altă posibilitate de a evalua şi cuantifica prejudiciul, decât ţinând cont de cercetările efectuate în prezenta cauză, şi nici nu a avut posibilitatea de a stabili CU CERTITUDINE dacă în cazul intervenţiilor lui Pop Rareş Vasile, Crişan Claudiu Vasile şi Dohotar Radu într-adevăr puteau fi constatate abateri care trebuiau sancţionate conform legii.

Am formulat cererea de constituire ca parte civilă, pornind de la prezumţia că în cazul în care se va dovedi vinovăţia celor trei inculpaţi, aceştia să fie obligaţi la repararea prejudiciului cauzat instituţiei noastre prin faptele săvârşite conform rechizitoriului” mai se adaugă în răspunsul ISCTR semnat de directorul Ştefan.

În încheiere, instituţia îi reaminteşte Norei Boiciuc că rămâne la aprecierea ei dacă este sau nu fondată cererea ISCTR de a se constitui ca parte civilă vătămată.

Tecar audiat pentru termopanele date de Samus

De asemenea, la termenul de judecată de la începutul acestei lui a fost audiat Florin Tecar, pentru a face precizări cu privire la discount-urile făcute pentru Rareş Pop.

Florin Tecar, director general executiv la societatea Samus Construcţii, parte din grupul MG Tec, a fost audiat la Tribunalul Cluj, unde a dat explicaţii cu privire la relaţia dintre societatea pe care o conduce şi Universal Auto Special SRL, firmă la care a fost administrator şi asociat Rareş Pop pană să devină director la ISCTR.

”Intre firma noastră şi Universal Auto au existat relaţii comerciale. Toate maşinile firmei noastre fac verificarea ITP la Universal. În grupul nostru de firme, Termotec produce termopane. În urmă cu câţiva ani, Pop Rareş a comandat pentru casa sa şi pentru firmă pvc executat de Termotec. Ş-au fost compensaţii cu verificările ITP”, a spus Tecar.

Procurorii DNA au susţinut în rechizitoriu că ISCTR a amendat maşinile firmei Samus pentru că Termotec nu a făcut discount, existând o interceptare în care Rareş Pop intreabă şefa de la UAS dacă s-a făcut discount.

Pop ne-a explicat că era normal să se facă acel discount căci Samus avea datorii la UAS şi că nu are legătură cu amenzile date ISCTR atât anterior cât şi după acea discuţie.

Rareş Pop este acuzat de mai multe infracţiuni, între care abuz în serviciu comis în formă continuată cu obţinere de foloase necuvenite (40 de acte materiale), de care ar scăpa dacă intră în vigoare prevederile noului OUG.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.