Italienii îl caută pe afaceristul falimentar Costică Pocol

Potrivit unor informaţii din domeniul financiar, în momentul de faţă se încearcă atragerea răspunderii patrimoniale asupra lui Costică Pocol, artizanul afacerii falimentare Parking Mărăşti. Însă acest lucru va fi extrem de anevoios pentru că, potrivit surselor, Pocol nu are nici un bun asupra lui. Spre exemplu, la adresa lui din cartea de identitate, de câţiva ani se construieşte un imobil aflat în proprietatea soţilor Rus Felicia şi Valer. Mai mult, banii câştigaţi de urma închirierii spaţiilor din Piaţa Mărăşti nu sunt viraţi în conturile băncii Italo-Romena, care ar trebui să primească aceşti bani, ci sunt reţinuţi de societatea Akamai SRL deţinută de soţia lui Pocol, Simona Ionescu, şi de asociata ei Ana Zah.

În numerele anterioare, Gazeta de Cluj a prezentat că Veneto Banca SCPA Italia Montebelluna Sucursala Bucureşti, societatea care reprezintă Banca Italo-Romena, şi care a împrumutat firma lui Costică Pocol, SC Parking Mărăşti, pentru construirea parcării din zona Pieţei Mărăşti, încearcă să îşi recupereze banii împrumutaţi prin atragerea răspunderii patrimoniale a lui Costică Pocol. Doar că, potrivit unor informaţii, Pocol nu deţine nici un bun pe numele lui, astfel că cei de la bancă vor avea  mari probleme în recuperarea banilor.

Spre exemplu, la adresa din cartea de identitate a lui Pocol, de câţiva ani se construieşte un imobil aflat în proprietatea soţilor Rus Felicia şi Valer. Potrivit aceloraşi surse, Pocol locuieşte, împreună cu soţia lui, Simona Ionescu, într-un apartament construit în cadrul Vilei Eunicia, din centrul oraşului, de pe strada Emile Zola. Se pare că locuinţa ar fi construită ”artizanal” între etaje, pe holul hostelului menţionat anterior.

De asemenea, potrivit surselor principala sursă de venit a acestui afacerist constă în perceperea chiriilor pentru spaţiile construite ilegal în Piaţa Mărăşti. Practic, o serie de spaţii comerciale nu au numere de carte funciară şi, cu toate acestea,  ar fi fost închiriate în baza unor documente contrafăcute. Chiria ar fi percepută prin intermediul firmei Akamai, unde acţionari sunt Ionescu Simona şi Ana Zah. Practic, aceste sume de bani ar trebui să ajungă în conturile Veneto Banca SCPA Italia Montebelluna Sucursala Bucureşti, însă acest lucru nu se întâmplă. Reporterii Gazetei de Cluj au încercat să o contacteze pe Simona Ionescu la sediul firmei Akamai, care se află în cadrul Pieţei Mărăşti, însă ea nu a răspuns apelurilor telefonice pentru a îşi exprima punctul de vedere.

Construcţii cu probleme

Extinderea Pieţei Mărăşti, o altă afacere ”marca” Pocol, a întâmpinat, de-a lungul timpului, nenumărate probleme. Autorizaţia de construire emisă pentru imobilul din Piaţa Mărăşti îi permite lui Pocol să construiască spaţii comerciale şi de alimentaţie publică, având regim de înălţime S+P+2E – S+P+5E. Singura problemă e că în autorizaţie se precizează faptul că imobilul urmează să fie construit pe bulevardul 21 Decembrie 131 – 135, iar pe partea cu Piaţa Mărăşti sunt numai numere pare, deci autorizaţia îi permite lui Pocol să construiască pe partea cealaltă a bulevardului. Această eroare administrativă nu s-a mai întâlnit în istoria municipiului Cluj-Napoca. La începutul anului trecut, Pocol a fost nevoit să „asigure” construcţia cu mai mulţi stâlpi de susţinere la etajul unu, în principal din cauza că imobilul era în pericol să se dărâme. Acest aspect a demonstrat faptul că respectiva clădire suferă foarte mult din cauza erorilor de proiectare şi de execuţie. Alte nereguli, asupra cărora Gazeta de Cluj a atras atenţia în repetate rânduri, se referă la faptul că imobilul este realizat fără fundaţie, existând oricând pericolul să se prăbuşească. Mai mult, imobilul este construit pe magistrala de apă, motiv pentru care, în cazul unei defecţiuni, echipele de intervenţie nu vor putea face nimic pentru a rezolva problemele.

Imobilul din Piaţa Mărăşti nu este singura construcţie dubioasă marca Pocol. Acesta a mai reuşit să ridice şi alte construcţii ilegale, fără a fi sancţionat de autorităţi. Tot în anul 2008, Emil Boc a acuzat fostul Consiliu Local  Cluj-Napoca  că a acordat autorizaţii de construire pentru nişte „monstruozităţi urbanistice”, făcând referire la un alt imobil „celebru” realizat de Pocol, hotelul Cristian din Piaţa Mihai Viteazu. La vremea respectivă, Boc a anunţat că a dorit să demoleze construcţia cu pricina încă din 2006, dar autorizaţia de construire era valabilă şi, în consecinţă, a fost nevoit să lase lucrurile aşa cum sunt. Vina principală pentru acest lucru aparţine instituţiei conduse, în perioada respectivă, de liderul PRM, Gheorghe Funar, fostul primar al municipiului.

Altă construcţie ilegală, pe Sitarilor

Într-un număr trecut din Gazeta de Cluj vă prezentam un nou caz de construcţie purtând amprenta inconfundabilului Costică Pocol. Astfel, era prezentat faptul că pe strada Sitarilor la numărul 12 din cartierul Dâmbu Rotund , Cordoş, afaceristul cu înclinaţii liberale, ar închega o noua construcţie, evident ilegală. Gazeta de Cluj dezvăluia faptul că la adresa de mai sus, în jurul unei case se ridicau de zor zidurile unui adevărat bloc. La momentul respectiv sesizam faptul că la acea construcţie nu exista o plăcuţă de şantier sau vreun mijloc prin care să se identifice respectiva lucrare. Presupunerile noastre legate de faptul că acea construcţie ar fi fost ilegală au fost confirmate ulterior de către reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii Cluj (ISC Cluj). Oficialii ISC Cluj au trimis o adresă prin care se clarifica situaţia respectivei construcţii. Astfel, inspectorii ISC deplasaţi la faţa locului în urma solicitării reporterilor Gazetei de Cluj au depistat că: “Lucrările de extindere a imobilului situat în Cluj-Napoca, strada Sitarilor  nr. 12, fuseseră demarate de investitorul Pocol Costică, fără ca la baza acestora să existe o autorizaţie de construire emisă conform prevederilor legale în vigoare. Urmare a constatării executării de lucrări de construire, în lipsa unei autorizaţii de construire, Direcţia Poliţia Comunitară, Serviciul Control Urbanism a sancţionat contravenţional investitorul, dispunând totodată sistarea imediată a lucrărilor şi iniţierea demersurilor pentru intrare în legalitate”, se precizează în răspunsul primit de la ISC Cluj. Mai mult, conform aceluiaşi răspuns, în condiţiile legale, Costică Pocol  trebuia să oprească imediat lucrările şi să intre în legalitate, în caz contrar, autorităţile locale urmând a dispune demolarea construcţiei fără autorizaţie.

Licenţa Parking Mărăşti

În 2008, Amelia Cândea,  studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licenţă intitulată ”Informalitate şi clientelism. Piaţa Mărăşti din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienţii din piaţă, cu vânzătorii şi cu alte  persoane.

”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieţei Mărăşti (pe 49 de ani) către trei acţionari: ”Pocol o avut 40%, Bongdane 19% şi APO 30%. Primii doiau lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reuşit să fure de acolo atâţia bani, pentru că numai acolo erau legume şi fructe în vremea aceea. Cam ăştia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piaţa, au scos un credit de la Bancoop”, declara sursa. Din acest împrumut  o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul Rotund. Desigur, aceştia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, şi aşa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acţionarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosinţă al magazinelor pentru 15 ani, recuperându-şi o parte din sumă.