În 2010, aproximativ 250 de persoane au fost evacuate de fostul primar Sorin Apostu de pe strada Coastei, chiar dacă majoritatea oamenilor aveau acte în regulă pentru a locui acolo. În cursul acestei săptămâni, magistrații clujeni au respins irevocabil pretențiile ridicate de aceștia în cadrul unui proces de daune.

 

„Respinge ca nefondat recursul declarat de către toţi reclamanţii împotriva sentinţei civile nr. 235 din 17.01.2017, pronunţată în dosarul Judecătoria Cluj-Napoca, pe care o menţine în totul. Fără cheltuieli de judecată în recurs . Decizia este irevocabilă. Dată şi pronunţată în şedinţa publică din data de 12 aprilie 2017″, arată soluția.

În raportul Amnesty Internațional publicat ieri, ONG-ul atrage atenția asupra discriminărilor rasiale care au loc în România. Raportul insistă în privința nerespectării drepturilor comunității LGBT și închisorilor secrete ale CIA în România.

Un capitol important din cadrul acestui raport este dedicat acțiunii municipalității clujene de a îi muta pe țiganii care locuiau pe strada Coastei la Pata Rât pentru ca terenul respectiv să fie cedat arhiepiscopiei clujene care, ulterior, a construit un seminar teologic.

ONG-ul mai menționează că aceleași îngrijorări au fost exprimate de comisarul european pentru drepturile omului și indică mai multe exemple de „evacuări forțate”, printre care și cea care a vizat în anul 2010 circa 300 de romi din centrul orașului Cluj-Napoca, relocați într-o zonă ‘cunoscută pentru depozitarea deșeurilor menajere și chimice’ și unde trăiesc — potrivit aprecierii raportorului ONU — în „condiții primitive”.

Ambasada Statelor Unite la București a lansat raportul privind respectarea drepturilor omului în România. Clujul a fost menționat printre orașele care au contribuit la propagarea marginalizării comunității rome.

”Potrivit relatarilor presei, evacuarea romilor a continuat în Constanta, Cluj, Pitesti, Eforie si alte localitati în cursul anului. (…)

În decembrie 2013, judecatoria din Cluj a hotarât ca evacuarea a 270 de romi din centrul Clujului si relocarea lor în Pata Rât, în apropierea unei gropi de gunoi, în 2010, a fost ilegala si ca fiecare dintre romii relocati ar trebui sa primeasca 2.000 de euro (2.500 de dolari) ca despagubiri”, arată raportul SUA.

Amintim că la sfârşitul anului 2012, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat Primăria Cluj-Napoca la plata a 8000 de lei, pentru discriminarea romilor care au fost mutaţi de pe strada Coastei pe strada Cantonului, lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. După ce a contestat în instanţă amenda, Primăria nu s-a mai obosit să plătească taxa de timbru la Curtea de Apel şi a pierdut. La ICCJ, recursul împotriva acestei decizii a fost, de asemenea, respins.

 

2 COMENTARII

  1. Vai saracutii de ei, le-au mutat cuiburile abuziv, ca de proprietate sau vatra nu se putea discuta in cazul lor, doar de un spatiu pe care s-au asezat abuziv, ca pe un veceu, rezultand mult gunoi, sobilani si mirosuri, situatie suprtata de restul vecinilor, despre care nu spune nimic distinsul gazetar. Pentru noi restul fraierilor de cluj, acest oras rezerva doar taxe, rate si orice alt serviciu prestat scump, pentru categoria de neasistati sociali.

  2. Dar ce spune „istoricul” Cartii Funciare despre acele locatii ? La fel toata zona FSEGA. Acele rape erau cariere de balast, in trecut. Sa nu avem surpriza ca Primaria „atribuie” sau improprietareste diverse interese cu terenuri ce nu i-au apartinut niciodata ? Parcul Babes la fel …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.