La fraudele cu fonduri europene sentințele se coc greu

386

De șase termene, magistrații de la Judecătoria Cluj Napoca amână pronunțarea într-un dosar penal care vizează o țeapă dată Ministerului Sănătății într-un contract cu fonduri europene. Este vorba de firma Redox Lab și de patroana societății, Maria Stela Trif, care au fost trimise în judecată din anul 2012. Ea este acuzată că ar fi achiziţionat, din fonduri europene, echipamente medicale din domeniul hematologiei din India, falsificând certificatele de origine în așa fel încât să ateste aparatele ca fiind din Comunitatea Europeană. În acest fel, în spitale au ajuns aparatură neconformă, manufacturată într-o mahala din India, în loc de aparatură profesionistă din Italia.

 

Procesul penal de corupție în care DNA și DLAF au anchetat-o pe Maria Trif pentru fraude cu fonduri UE a început în 2012. În toamna anului trecut, magistrații de la Judecătoria Cluj Napoca au decis să emită o soluție în dosar (24703/211/2012), însă magistrații au amânat până acum verdictul de șase ori.

În 2008, Ministerul Sănătății a fost beneficiarul unor fonduri europene semnificative, alocate prin programul PHARE, pentru utilarea cu aparatură modernă și performantă a spitalelor din România. Ca urmare, Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Economiei și Finanțelor, a demarat procedura de licitație deschisă pentru mai multe programe, obiectul uneia dintre licitații fiind achiziționarea de echipament medical pentru diferite proceduri de la Centrele sangvine din țară. SC Redox Lab SRL, societatea Stelei Trif, a fost desemnată câștigătoare, având oferta cea mai avantajoasă. Procurorii arată că după ce a participat la licitația organizată de Ministerul Sănătăţii, în cadrul căreia a ofertat echipamente medicale de înaltă performanţă de producţie italiană – ale firmei  KW Apparecchi Scientifici SRL – la un preţ supercompetitiv care i-a asigurat câştigarea licitaţiei, preţul oferit fiind chiar mai mic decât prețul de livrare al produselor originale, Trif Stela şi-a pus angajaţii să identifice un alt producător pentru aparatura respectivă. Aşa a ajuns la firma indiană Raja Enterprises, de la care a cumpărat 65 de aparate medicale de o calitate net inferioară celei ofertate, care nu prezenta nici pe departe specificaţiile tehnice și nici pe cele care prevedeau ca marfa să provină în mod obligatoriu de pe piaţa comunitară. Pentru a crea aparența de produs originale, producătorii indieni au aplicat pe aparate sigla societății italiene Apparecchi Scientific.

Odată aleasă firma care urma să producă aparatura, Trif Stela şi-ar fi trimis câțiva angajaţi la faţa locului, în India. Ajunşi acolo, aceştia au găsit, ”într-o mahala din India, un garaj insalubru, prin  faţa căruia se plimbau nestingherite, prin, praf, animale sălbatice, maimuţe şi bivoli sălbatici. La interior oameni desculţi, pe jumătate dezbrăcaţi, care lucrează cu mâinile goale sau cu unelte rudimentare”, după cum se arată în rechizitoriu.

Procurorii susțin că, odată aparatura ajunsă în țară, Trif Stela și-a determinat angajații să falsifice documentele de calitate, pentru a putea obține certificarea de la Camera de Comerț și Industrie a județului Cluj. De asemenea, a dispus întocmirea de acte (declarații și facturi), care să ateste, în fals, achiziția aparatelor de la firma italiană, precum și calitatea și conformitatea acestora.

Imediat după livrare, beneficiarii au reclamat, zilnic, defecțiuni ale aparatelor.

 

DLAF și DNA cu tunurile pe afacere

Unul dintre directorii de vânzări ai Redox Lab, Loredana Pop, a declarat în fața instanței că ea a fost cea care, trimisă telefonic de Stela Trif, a semnat contactul cu Ministerul Sănătății, după câștigarea licitației. Martora a arătat că în momentul în care aparatura a fost distribuită la centrele medicale din țară, Alina Dobrotă, șefa Centrului Sangvin din Constanța a refuzat să accepte aparatura, arătând că nu este conformă cu ceea ce a cerut.

Alina Dobrotă a participat, în calitate de specialist, la întocmirea caietului de sarcini pentru licitația respectivă, deci cunoștea foarte bine care erau parametrii tehnici pe care trebuiau să îi îndeplinească aparatura.

”Alina Dobrotă spunea că ea a trecut altceva în caietul de sarcini. Ea știa ce cere pentru că a participat direct la elaborarea fiței tehnice a aparatelor din caietul de sarcini. Nu se ridicau la standardele cerute, spunea că sunt de calitate proastă.”, a declarat Loredana Pop.

În cele din urmă, Dobrotă a fost de acord să accepte un aparat, dar a constat că certificatul de producător, manualul tehnic, actele de conformitate nu însoțeau aparatura, documente care au fost trimise ulterior.

În urma acestei mărturii instanța a decis audierea, în calitate de martor, a Alinei Dobrotă, șeful Centrului Regional de Transfuzii Sanguine Constanta și  preşedintele Comisiei de Disciplină a Colegiului Medicilor Constanţa. De asemenea, pe lista martorilor apare Carmen Roșu, în calitatea sa de director la Ministerul Finanțelor, pe fonduri PHARE.

Pentru marfă în valoare de 123.900 de euro, patroana firmei Redox Lab a facturat către Ministerul Sănătății suma de 355.334 de euro, vizând în acest fel un câștig de peste 150%. Sumele facturate nu au mai ajuns să fie încasate, deoarece la foarte scurtă vreme după livrare, beneficiarii aparaturii medicale au sesizat deficiențe majore în funcționare, apărute încă de la prima utilizare. Aceștia au sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă, DLAF, organism abilitat pentru investigarea modului de implementare și finalizare a proiectelor finanțate din fonduri europene în România, investigație din care a rezultat un raport de fraudă și care a avut drept urmare demararea anchetei penale de către procurorii DNA Cluj.

 

Reclamații peste reclamații

La scurtă vreme după livrare, reclamațiile referitor la defecțiuni de funcționare a aparatelor au început să curgă. Pentru remedierea defecțiunilor, echipele de depanare ale societății Redox Lab se deplasau la unitățile medicale pentru intervenții tehnice. În scurt timp acestea au fost depășite de situație, deficiențele raportate fiind mult peste capacitatea de întreținere a societății, deoarece în perioada imediat următoare livrării s-au raportat peste 150 de deficiențe, fapt care a determinat reacția autorităților.

 

Stela îi acuză pe angajați

Trif Stela nu a recunoscut faptele pentru care este judecată, susținând că a fost victima neprofesionalismului angajaților săi, a greșelilor lor și a relei lor credințe. Procurorii arată însă că, din declarațiile martorilor aflate la dosarul cauzei, rezultă că Trif își amenința angajații cu sancțiuni salariale sau pierderea locului de muncă dacă se împotriveau cererilor ei. De asemenea, ei reclamă numeroase vicii de procedură în firmă, printre care faptul că angajații semnau, imitând semnătura olografă a patroanei, diferite acte ale firmei sau documente de calitate. În plus, ei nu aveau practic niciun interes în contrafacerea aparaturii, singura care beneficia de diferența de bani care intra în firmă fiind patroana acesteia. Ministerul Finanţelor Publice s-a constituit ca parte civilă în cauză, pentru valoarea contractului încheiat cu societatea Redox Lab SRL Cluj-Napoca, respectiv pentru suma de 298.600 de euro, arătând că, urmare a fraudei comise, instituţia a pierdut atât finanţarea europeană cât şi cofinanţarea naţională.

LĂSAȚI UN MESAJ