La insolvenţa Hidroserv, Cionca a acceptat creanţe de peste 123 de milioane de lei

287

În dosarul de insolvenţă al Hidroserv, Casa de Insolvenţă Transilvania a acceptat creanţe de peste 123 de milioane de lei de la bun început. Potrivit dosarului, peste 500 de firme şi peste 2000 de angajaţi aşteaptă bani de pe urma acestei firme a statului. Pe de altă parte, câteva firme conduse de ”şmecheri” au fost respinse din tabelul creditorilor. Poate fi amintită SC Beny Alex SRL, firmă care îi aparţine sătmăreanului Vasile Ţânţaş care a vrut peste 43 de milioane de lei.

 

În procesul de insolvenţă al Hidroserv a apărut tabelul preliminar al creditorilor şi raportul privind cauzele insolvenţei făcute de Casa de Insolvenţă Transilvania, care se ocupă de dosar.

Potrivit unor informaţii, sunt mari şanse să se meargă pe deschiderea procedurilor de faliment, reorganizarea judiciară în acest caz fiind extrem de anevoioasă din cauza faptului că singurul client al acestei firme este Hidroelectrica.

Potrivit datelor de la dosar, printre cauzele care au adus Hidroserv-ul în această situaţie se numără ”efectuarea de plăţi necuvenite în sumă estimată de 568.637,99 lei reprezentând contravaloare servicii de deszăpezire efectuate în afara termenului contractuală şi contravaloarea materialului decontat în plus, la care se adaugă beneficii nerealizate în cuantum de 32.961,69 lei; • Includerea în situaţiile de plată a unor materiale, nejustificate prin facturi fiscale sau justificate cu preţuri mai mari decât cele facturate, conform clauzelor contractuale în sumă totală estimată de 1.270.261,44 lei, la care se adaugă beneficii nerealizate în cuantum de 41.535,39 lei; • Includerea în situaţiile de plată a unor ore de funcţionare utilaj (prese hidraulice) nejustificate prin procese verbale de recepţie în sumă totală estimată de 919.077,66 lei, la care se adaugă beneficii nerealizate în cuantum de 48.463,79 lei; • Efectuarea de plăţi necuvenite în sumă estimată de 76.931,73 lei prin decontarea unor lucrări la preţuri supraevaluate, respectiv includerea în situaţiile de plată a unor preţuri mai mari decât preţurile justificate de constructor prin facturi fiscale, la care se adaugă beneficii nerealizate în cuantum de 3.527,54 lei”, arată raportul.

 

Nu se atrage răspunderea patrimonială

În mod surprinzător, nu se atrage răspunderea patrimonială, însă potrivit raportului ”s-au constatat însă deficienţe manageriale, astfel cum acestea au fost descrise în acest capitol. Cu toate acestea, răspunderea persoanelor care au săvârşit erori în conducerea şi supravegherea activităţii societăţii nu poate fi angajată, întrucât prevederile art. 169 din Legea insolvenţei limitează sfera acestora printr-o cerinţă de ordin subiectiv referitoare la forma de vinovăţie: antrenarea răspunderii poate fi dispusă doar pentru faptele săvârşite cu intenţie. Or, deficienţele manageriale identificate de administratorul judiciar presupun informarea insuficientă prealabilă deciziilor de afaceri, sau o nefinalizare a unor măsuri de restructurare ce au fost avute în vedere dar nu au fost implementate în mod complet, fiind săvârşite din culpă, neexistând la dispoziţia administratorului judiciar date sau informaţii din care să rezulte săvârşirea unei fapte cu intenţia de a cauza starea de insolvenţă a societăţii. Cu toate acestea, analiza administratorului judiciar asupra activităţii societăţii va continua şi după redactarea prezentului raport, urmând ca dacă se vor identifica fapte dintre cele prevăzute de art. 169 din lege, să prezinte concluziile analizei sale Comitetului creditorilor şi dacă se va considera oportună formularea unei cereri în atragerea răspunderii se va proceda în acest sens”.

 

Sute de mii de lei aruncate în vânt

Printre principalele abateri constate şi prezentate în acest raport se numără ”efectuarea de plăţi necuvenite în sumă de 516.152 pentru lucrări neefectuate sau au fost efectuate parţial. Nerespectarea prevederilor legale privind achiziţia de mijloace fixe la preţuri superioare faţă de preţurile practicate de producătorul acestor bunuri. Valoarea estimată a acestei abateri este de 163.556 lei; • Efectuarea de plăţi nedatorate în sumă estimată de 135.161 lei pentru servicii de consultanţă care nu se justifică; • Nerespectarea prevederilor legale privind subcontractarea lucrărilor. Valoarea estimată a acestei abateri este de 683.954 lei+TVA; • Nerespectarea prevederilor legale privind achiziţia de produse la preţuri supraevaluate. Valoarea estimată a acestei abateri este de 672.870 lei; • Efectuarea de plăţi nedatorate în sumă estimativă de 869.009 lei pentru lucrări suplimentare nesolicitate de proiectant şi articole de deviz în care au fost introduse consumuri de materiale nejustificate; • Achiziţia de echipamente pentru modernizarea staţiilor electrice la preţuri superioare faţă de preţurile la care au fost achiziţionate produse similare de către alte filiale ale Hidroelectrica SA. Valoarea estimată a acestei abateri este de 8.242.218 lei; Menţionăm că, au existat şi alte rapoarte de control întocmite în perioada 2013-2016, abaterile constatate au adus un impact financiar inferior celor prezentate mai sus. Deşi perioadele analizate de auditorii Curţii de Conturi nu acoperă întreaga perioada analizată de administratorul judiciar, respectiv 2014-2016, nu s-au realizat controale la toate sucursalele, şi momentul efectuării abaterii este în unele cazuri anterior fuziunii, menţionăm că acestea au fost prezentate în corespondent cu dezechilibrul financiar şi deficitul istoric de lichidităţi cu care se confrunta societatea încă de la data fuziunii”.

 

S-a înscris în tabelul datornicilor ca să se îmbogăţească

Dintre cele aproximativ 500 de firme care s-au înscris în tabelul preliminar al creditorilor Hidroserv se remarcă firma societatea Beny Alex SRL din Satu Mare care s-a înscris cu o creanţă de  43.836.243,43 de lei, fără TVA. Din această sumă a fost acceptată doar 266.000 de lei, cu menţiunea că diferenţa de ”43.570.222,04 lei reprezintă preţ al lucrărilor suplimentare pretins de către creditoare în temeiul îmbogăţirii fără justă cauză. Creanţa a fost respinsă deoarece din actele justificative depuse la dosar şi în raport cu temeiul juridic invocat, nu s-a probat îndeplinirea condiţiilor juridice necesare pentru creanţa pretinsă”.

Firma este controlată de un afacerist din Satu Mare, Vasile Ţânţaş, care a fost condamnat la începutul acestui an pentru distrugerea unui hotel. Potrivit sentinţei, Ţânţaş are de plătit şi o despăgubire de 767500 de euro Ministerului Culturii, care s-au constituit parte civilă în acest dosar, dar şi suma de 9405,45 lei reprezentând diferenţa neachitată din onorariul de expert care a fost redus la suma de 13.267 lei (50 lei/ora). De asemenea, Vasile Ţânţaş mai are de achitat şi suma de 4000 de lei, reprezentând cheltuielile judiciare către stat.

În urma evaluării distrugerilor cauzate de nefinalizarea lucrărilor la Hotelul „Dacia” şi din cauza neluării măsurilor de conservare a imobilului a rezultat suma de 767.500 de euro necesară pentru refacerea unor elemente arhitecturale, cât mai aproape de forma originală, susţin experţii. Din raportul întocmit de specialişti rezultă că este nevoie de suma de 141.750 de euro pentru refacerea „tâmplăriei perimetrale”, 74.750 de euro pentru refacerea „tâmplăriei interioare”, 195.000 de euro pentru refacerea „stucului policrom” şi 156.000 pentru refacerea picturilor interioare decorative.

De asemenea, Ţânţaş a lucrat şi la câteva contracte ale Direcţiei de Ape Someş Tisa. În 2006, firma Beny Alex  a realizat lucrările „Amenajare râu Somesul Mare în zona localităţii Nimigea de Sus” – valoarea investiţiei fiind de aproximativ 400.000 lei – şi lucrarea „Amenajare râu Somesul Mare în zona localităţii Nimigea de Jos“ – valoarea proiectului fiind de circa 449.000 lei. Ambele investiţii au fost promovate în regim de urgenţă prin HG 986 din august 2006 si HG 1.443 (octombrie 2006) şi finanţate din Fondul de Intervenţie la dispoziţia Guvernului, pentru prevenirea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse de inundaţii în perioada septembrie 2005-2006.


Sucursala Cluj realizează lucrări de reparaţii şi revizii pentru 13 centrale hidroelectrice, 1 staţie de pompare şi 15 microhidrocentrale, în care sunt montate 70 de grupuri cu o putere instalată de 547MW, reprezentând 8,6% din puterea instalată în centralele hidroelectrice administrate de Hidroelectrica.

Sebastian Albescu

LĂSAȚI UN MESAJ