La Șușnevița, în Croația, s-a inaugurat prima școală refăcută de Statul Român pentru istroromânii din locaitate

619

La 8 noiembrie 2016 s-a inaugurat la Suşnieviţa, în regiunea Istria din Croaţia, clădirea Şcolii din localitate, existentă din 1904, acum complet renovată, în cadrul unei ceremonii la care au participat noul ambasador al României în Croaţia, Constantin Grigorie şi ambasadorul de până acum, Dl. Cosmin Dinescu, căruia i se datoreşte în cea mai mare parte această realizare împreună cu autorităţile regionale istriene –Doamna Viviana Benussi- şi cele locale, între care directoarea respectivei Şcoli, Doamna Mirela Vidak, Dna. Învăţătoare Dianora Radola, Dna. Viviana Berkarich, care susţine de câţiva ani un curs de dialect istroromân la respectiva şcoală, primarul comunei Krşan, Dl. Vidak, pe raza căreia se află satul şi şcoala din Suşnieviţa, iar din afara localităţii, mari personalităţi, ca academicianul şi profesorul de la Universitatea din Zagreb, care studiază de o viaţă dialectul istroromân, academicianul August Kovacec şi profesorul de la Universitatea din Pola – primul care a introdus un curs de limba română la Universitatea din Pola-, Prof. Goran Filipi, precum şi alţi profesori de la şcoala din localitate, şi mult public, potrivit rgnpress.ro.

După părerea multor profesori şi a publicului local participant la inaugurare, Şcoala din Suşnieviţa este acum cea mai frumoasă Şcoală elementară din Croaţia, cu mobilier nou şi cărţi pe care le-a donat statul român! A fost o realizare frumoasă, care, conform presei locale, în termeni financiari a costat 451.600 de kune (echivalent cu circa 65.000 de euro), la care guvernul român a participat cu suma de circa 100.000 de kune, în termeni materiali, dar în termeni morali a fost foarte mult, pentru că, în mare parte datorită zelului şi interesului depus de domnul ambasador Cosmin Dinescu, statul român şi-a afirmat, caz, din păcate foarte rar –în mare parte şi din cauza unor ambasadori precedenţi de foarte slabă calitate, foarte prost aleşi de către MAE, precum precedenta ambasadoare Oana Popa, etc.-, statul român, repetăm, şi-a afirmat interesul şi sprijinul pentru o minoritate românească.

Acest sprijin ne face să ne gândim la România din timpul regelui Carol I, o Românie mult mai mică teritorial, dar care menţinea un vast sistem de educaţie şi învăţământ românesc în Peninsula balcanică, multe şcoli primare, un liceu românesc la Salonic şi la Bitolia, un liceu comercial la Grebena, etc., menţinute în Grecia până în 1945, când guvernul comunist al lui Petru Groza, în mod criminal le-a desfiinţat, oferindu-le Greciei ca bunuri în contul despăgubirii pentru bunurile neţionalizate ale cetăţenilor greci din România. O politică infamă, ale cărei roade azi în Grecia sunt desnaţionalizarea a sute de mii de aromâni şi, caz de roman kafkian, al absurdului, petrecut atunci când bravul ziarist TV Marian Voicu a fost anul trecut să filmeze casa fraţilor Manakia (Ianache şi Milton Manakia), aromâni, primii cineaşti din Balcani, i s-a cerut de custodele casei muzeu autorizaţie de la guvernul de la Atena!

Ne întoarcem însă în Istria, la ceremonia de la Şcoala din Suşnieviţa, în cadrul căreia Academicianul August Kovacek, a ţinut o cuvântare în care a reafirmat apartenenţa dialectului istroromân la limba română, el fiind unul din cele patru dialecte ale limbii române- dacoromân, macedoromân, meglenoromân şi istroromân-, în fond nimic nou, lucru stabilit de lingvistică, filologie şi istorie încă din secolul XIX, dar ajuns să fie „poluat” azi de interpretări ale unor analfabeţi culturali –chiar dacă au mari titluri de studii, pe hârtie- precum o doamnă americancă croată, care a stors fonduri de la NewYork, de la o organizaţie a UNESCO pentru limbile ameninţate cu dispariţia, şi vine vara să-şi petreacă concedii pe coasta Adriaticii, în Croaţia, cu care ocazie încropeşte un „seminar” în care botează, pentru uzul ignoranţilor şi al răuvoitorilor, graiul vorbit încă la Suşnieviţa ca „vlaşki”, iar pe cel de la Jeiani – divide et impera, de parcă ar fi altceva-, ca „jeianschi”, după numele micuţului sat unde dialectul istroromân se vorbeşte, tăind orice legătură a acestui dialect cu România, cu limba română, de parcă acest dialect s-ar fi pogorât singur din cer, în pădurile dese de pe vremuri din Istria, ca un fel de meteorit lingvistic, fără nici o înrudire cu alte graiuri de pe pământ!

Deşi acest lucru de desăvârşită ignoranţă sau de rea voinţă, l-am semnalat deja acum vreo cinci ani unor instituţii printre care şi Academia Română, nimeni nu s-a mişcat la noi şi de aceea cu atât mai mare este meritul Academicianului Kovacec, care divulgă din nou şi localnicilor acest adevăr istoric şi ştiinţific. Fiindcă acea doamnă croată americancă din NewYork, care afirmă că a avut o bunică la Suşnieviţa, în loc să lumineze, întunecă minţile bieţilor oameni, astfel că tăindu-se orice legătură între poporul român şi limba românească cu „limba” „jeianschi(!)” din Istria –folosindu-se aceleaşi vechi tertipuri ale lui Stalin cu limba „moldovenească” şi azi în Serbia cu limba „vlahă” şi limba românească, acea doamnă a reuşit cu „teoria” dumneaei să întunece minţile unor localnici, astfel că atunci când, în 2011, am plănuit cu domnul Gherboveţ, care a venit în Istria din partea Departamentului pentru Românii de pretutindeni, plănuind să facem un Festival al istroromânilor în acea vară la Opatija (Abbazia de pe vremuri a aristocraţiei austro-ungare, unde a mergea vara şi regina Carmen Sylva), un tânăr ajuns reprezentant al istroromânilor din Jeian, ne-a cerut -drept condiţie de participare a echipei folcloristice din Jeian- să scoatem cuvântul „istroromân” din prezentarea festivalului, ceea ce nemaifiind acceptabil pentru adevărul filologic şi istoric, plănuitul festival nu a mai putut avea loc şi fiinţă.

De aceea, după multe desiluzii, a fost cu atât mai mare satisfacţia noastră, a „Asociaţiei culturale istroromâne Andrei Glavina” din Italia, când a plecat ambasadoarea (a cui???) Oana Popa de la Zagreb şi a venit Dl. ambasador Cosmin Dinescu, care abia sosit la Zagreb, a luat legătura cu Asociaţia noastră, deplasându-se în acest scop la Triest, unde ne-am întâlnit, subsemnatul, Dl.Ervin Curtis şi istroromânul Corrado Clagnaz, şi ne-a ascultat sugestiile. La plecarea D.lui ambasador Cosmin Dinescu din postul de ambasador în Croaţia, îi cinstim meritele şi îi urăm succes în noua funcţie din MAE, şi salutăm pe noul ambasador, Dl. Constantin Grigorie, pe care-l cunoaştem de mult timp, de la Roma, unde a fost un ambasador foarte activ pentru promovarea României şi îi solicităm să susţină şi să promoveze în Croaţia, prin insistenţă în faţa autorităţilor, păstrarea dialectului şi a fraţilor noştri istroromâni.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ