Vânătoarea are, aproape, aceeaşi vîrstă cu omenirea. Pe lîngă adunarea diferitelor fructe, rădăcini, ale plantelor sălbatice, chiar de la începutul timpurilor, metoda principală de asigurare a hranei strămoşilor noştri a fost Vânătoarea. Odată cu evoluţia omenirii, s-a transformat şi caracteristica vânătorii, devenind, din principala sursă de hrană, o distracţie nobilă şi pasiune sportivă, dar păstrînd, totuşi, o anumită importanţă economică.
20 de specii de mamifere şi 53 de specii de păsări
România a fost, până în urmă cu câţiva ani, un adevărat paradis cinegetic. Urşi, lupi, cerbi, mistreţi, vulpi, ca să amintim doar câteva dintre speciile de vânat autohtone, hălăduiau cu miile prin pădurile patriei. Defrişările masive, braconajul şi alte cauze mai puţin importante au redus şi la noi, în mod drastic, numărul de animale sălbatice.
Activitatea de vânătoare şi protecţia vânatului este legiferată prin legea 103/1996.
Cum stă Bihorul la vânat? Ne răspunde dl Ioan Silaghi, directorul Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Bihor. Pentru început, ne-am interesat de „calendarul” vânătoresc.
„Anul vânătoresc începe la 15 mai şi se încheie în următorul an, la 14 mai. În acest interval sunt stabilite perioadele de vânătoare la fauna sălbatică de interes vânătoresc, la care vânătoarea este permisă. Sunt 20 de specii de mamifere şi 53 de specii de păsări, fiecare având perioada ei de recoltare, fiind protejate în perioadele de gestaţie şi creştere a puilor. Astfel, iepurele de câmp se vânează în perioada 1 noiembrie-31 ianuarie iar fazanul se vânează în perioada 1 octombrie-21 februarie.”
În Bihor, principalele specii de vânat sunt: iepurele, căpriorul, mistreţul, cerbul comun, raţa şi gâsca sălbatică, prepeliţa şi potârnichea. De asemenea, se vânează tot anul vulpea, câinii vagabonzi şi pisicile hoinare, care produc pagube la vânatul „util”.
Vânat mare — la Aleşd, Beiuş şi Marghita
L-am întrebat pe directorul AJVPS-Bihor câte exemplare pot fi vânate în acest an din principalele specii. „Cota de vânat pentru sezonul 2004-2005, la căprior este de 125 de exemplare, la mistreţ — 217 exemplare, iepuri — 2.700 exemplare şi la fazan — 3.800 exemplare” — precizează Ioan Silaghi.
Cele mai bogate zone în Bihor, la vânatul mic (iepure, fazan) sunt preponderente în filialele de vânătoare Oradea, Salonta şi Săcuieni. La vânatul mare (mistreţ şi cerb), zonele bogate sunt în jurul localităţilor Aleşd, Beiuş şi Marghita.
Ne interesăm şi de costul autorizaţiilor de vânătoare.
„Valoarea unei autorizaţii individuale este stabilită anual de comitetele de filială, această fiind cuprinsă între 2 — 4 milioane de lei. Vânatul mic (iepure şi fazan) se recoltează gratuit, pe baza cotizaţiei anuale achitate. Trofeele de căprior, cerb şi mistreţ care se recoltează cu vânători străini, se valorifică în euro, în funcţie de valorile stabilite printr-un ordin al ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale”.
Conform datelor centralizate de AJVPS, efectivele de vânat pe fondurile gestionate de asociaţie sunt următoarele: cerbi-330, căpriori — 2.200, mistreţi — 650, iepuri — 23.000 şi fazani — 13.000.
„În judeţul Bihor sunt 1.700 de vânători şi 7.000 de pescari, numărul vânătorilor este limitat de faptul că suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător în zona de câmpie este de 150 de hectare, în zona de deal 360 de hectare iar în zona de munte este de 400 de hectare” — ne informează dl Silaghi.
Vrei să fii vânător?
L-am întrebat pe directorul AJVPS Bihor ce trebuie să facă un pasionat de vânătoare pentru a devenii vânător „cu acte în regulă”.
„Pentru a deveni vânător ai nevoie de o cerere care se depune la noi, certificat de cazier şi două recomandări de la doi vânători cu stagiul mai vechi de cinci ani. După îndeplinirea formalităţilor, urmează practicarea unui stagiu de un an în activitatea de gospodărire a fondurilor de vânătoare, iar în final, în limita locurilor disponibile, în funcţie de suprafeţe, se susţine un examen privind cunoştinţele candidatului. Vânătorul are obligaţia să-şi însuşească un minimum de cunoştinţe privind biologia speciilor de vînat, referitoare la manifestările vînatului în teren, dezvoltarea şi protecţia acestuia (hrana vînatului, reducerea numărului de dăunători, prevenirea oricăror prejudicii cauzate vînatului, braconajul)”.
Vînătorul are obligaţia să-şi stăpânească pornirile. Să nu se grăbească, să nu tragă la distanţă prea mare, ca să nu rănească vînatul. Împuşcatul la hrănitori, scăldători, sărării, este contrar eticii vânătoreşti. De asemenea, Vânătoarea raţională şi ocrotirea mediului înconjurător sunt activităţi inseparabile; ele se sprijină reciproc.
Fără braconieri!
Activitatea de vânătoare este reglementată de Legea Fondului Cinegetic şi a Protecţiei Vânatului. Aceasta stipulează toate activităţile aferente vânătorii, tipurile armelor folosite, lista speciilor de interes vânătoresc şi a celor la care Vânătoarea ete interzisă precum şi perioadele de vânătoare pentru fiecare specie.
Conform reglementărilor în vogoare, în România utilizarea armelor de vânătoare automate şi a celor cu mai mult de două cartuşe în magazine este interzisă. Braconierii reprezintă un pericol permanent pentru toate speciile de vânat. Conform legii cinegetice, doar autorizaţiile publice abilitate au drepturi depline pentru legitimarea, percheziţionarea, sancţionarea braconierilor. Cazurile de braconaj cu arma sunt destul de rare, având în vedere sancţiunile extrem de drastice, cel mai frecvent se practică braconajul cu capcane diverse, adecvate vânatului care urmează să fie capturat. Sancţiunile pentru braconaj sunt foarte drastice, mergând de la amenzi de zeci şi sute de milioane de lei până la pedepasa cu închisoarea.
Un an de pescuit = 800.000 lei
Ne interesăm şi de sancţiunile pentru pescuit. Răspunsul directorului AJVPS Bihor ne lasă fără glas.
„Amenzile la pescuitul fără permis sunt între 300-800 milioane de lei. Este interzis pescuitul în zonele naturale în perioada de prohibiţie, producerea, importul, confecţionarea, deţinerea sau comercializarea plaselor monofilament, pescuitul electric, cu materiale explozibile, substanţe toxice, deţinerea, transportul sau comercializarea peştilor, icrelor şi produselor de peşte fără documente legale. Urmărirea şi judecarea acestor acţiuni urmează să se facă în regim de urgenţă”.
Sezonul la pescuit în apele de şes şi colinare este deschis tot anul, cu excepţia a 60 de zile consecutive, în lunile aprilie, mai, iunie, acest sezon se stabileşte printr-un ordin al ministrului MAPDR.
În Bihor se pescuieşte: crapul, cleanul, scobarul, şalăul, babuşcă, roşioara, somnul şi obletele.
Pentru a putea să pescuieşti fără probleme, ai nevoie de permis de pescuit, care costă 800.000 lei şi este valabil un an calendaristic. Beneficiază de o raducere de 50% tinerii cu vârste între 14-18 ani, bărbaţii în vârstă de peste 62 ani, femeile de peste 52 ani şi studenţii la cursurile de zi, iar copiii sub 14 ani au o reducere de 70%.
Dacă pentru a deveni vânător, activitate specific bărbătească, trebuie să îndeplineşti condiţii speciale, pentru pescuit trebuie doar să achiţi taxele stabilite de lege. O partidă de pescuit, pe malul unui râu sau lac, constituie pentru mulţi, metoda ideală de relaxare.
Ioana Mada
