Tőkés László a declarat, la audierea din Bucureşti în legătură cu evenimentele din decembrie 1989, că după fuga cuplului Ceauşescu lucrurile s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat, având ca scop principal legitimarea noii conduceri instalate în fruntea statului, se arată într-un comunicat al biroului său de presă

Fostul preot reformat Tőkés László, în prezent europarlamentar, a fost audiat luni, 20 februarie, în calitate de martor, la Bucureşti, de către trei procurori ai Parchetului Militar de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cercetările privind Revoluţia din 1989.

 

Potrivit sursei citate, ‘omul-scânteie al revoluţiei’, cum mai este numit Tőkés, a fost întrebat despre rolul pe care l-a avut după data de 22 decembrie 1989, data venirii la putere a regimului Iliescu. Întrebarea se referea, mai exact, la perioada 22-30 decembrie, respectiv la formarea şi acţiunile din primele zile ale Frontului Salvării Naţionale (FSN), în această perioadă înregistrându-se un număr mai mare de victime decât în timpul manifestărilor ce au dus la căderea dictaturii.

Europarlamentarul a declarat că este de acord cu organele de anchetă că, după fuga cuplului Ceauşescu, evenimentele s-au derulat în baza unui plan dinainte lucrat, având ca scop principal legitimarea noii conduceri instalate în fruntea statului.

Potrivit comunicatului, în consiliul de conducere al FSN au fost cooptaţi câţiva disidenţi ai fostului regim, precum şi persoane emblematice ale revoltei anticomuniste, precum fostul preot reformat din Timişoara, László Tőkés. Acesta a relatat procurorilor că el nu s-a aflat niciodată în situaţia de decident, ci, prin invitarea sa sporadică în această perioadă la Bucureşti, Ion Iliescu şi apropiaţii au urmărit doar legitimarea noii puteri.

‘Consiliul FSN a avut un rol formal, deciziile operative fiind luate de Ion Iliescu şi cercul restrâns din jurul lui, ei purtând în consecinţă răspunderea pentru aceste decizii, de fapt ei fiind aceia care au condus ţara în acea perioadă. Eu eram la vremea aceea de prea bună credinţă, am susţinut aşa zisul guvern revoluţionar’, a declarat Tőkés.

Fostul episcop a subliniat că prezenţa sa printre membrii CFSN s-a dovedit a fi ‘una formală, de vitrină, instrumentată de echipa lui Ion Iliescu, şi care nu a durat mult’.

‘După ce Doina Cornea a părăsit consiliul în ianuarie 1990, a început şi înlăturarea mea prin omisiune. Am căzut în dizgraţie definitivă după evenimentele de la Târgu-Mureş din martie 1990, când – fiind invitat în Statele Unite şi Canada – le-am prezentat pe acestea aşa cum s-au întâmplat de-adevăratelea, întâlnindu-mă şi cu preşedintele George W. Bush. Ion Iliescu a lansat atunci la adresa mea acuzaţia separatismului’, a spus Tőkés.

La rândul său, avocatul europarlamentarului, Kincses Előd, a salutat faptul că după 27 ani s-au reluat în sfârşit investigaţiile, exprimându-şi speranţa, că la fel ca în cazul mineriadelor din 1990, că ancheta va fi finalizată printr-un rechizitoriu, iar făptaşii vor fi puşi sub acuzare.

Conform sursei citate, Tőkés însuşi, în ultimele decenii, a cerut cu perseverenţă clarificarea pe cale juridică a evenimentelor violente petrecute în timpul revoltei populare din Timişoara, având ca urmare pierderi de vieţi şi suferinţe omeneşti, precum şi tragerea la răspundere a responsabililor. De-a lungul timpului, a solicitat să se investigheze evenimentele sângeroase ce au urmat în restul ţării, precum şi circumstanţele mineriadelor din 1990 şi evenimentelor de la Târgu-Mureş din martie 1990.

 

‘Nici azi nu se cunosc şi nu au fost pedepsiţi cei vinovaţi de moartea şi rănirea sutelor de revoluţionari şi opozanţi ai regimului comunist. După aproape trei decenii se poate vorbi despre ceva rezultate doar în cazul mineriadelor’, a spus Tőkés în comunicat.

El şi-a exprimat speranţa în elucidarea evenimentelor, care va veni ‘mai repede sau mai târziu’.

‘Se va face lumină şi dreptate şi în cazul evenimentelor violente de la Târgu-Mureş, responsabilii vor fi identificaţi şi pedepsiţi, doar astfel tabloul acelor timpuri va fi complet. Este limpede că tentativa de progrom antimaghiar din martie 1990 a fost continuarea directă a inducerii şi propagării psihozei de război civil, război psihologic şi mediatic, acţiune menită să stabilizeze şi consolideze puterea postcomunistă ce s-a instalat în 22 decembrie 1989 la cârma ţării’, a mai scris Tőkés în comunicat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.